sa în Zarâ, se gâsesc aproape toate lucrarile importante de istorie a Ucrainei apârute pînâ la acea data1 . Totusi acest interes era, dupa cìte se pare, nilateral. Din motivele arâtate mai sus, Hasdeu era inclinât pe atunci sà ignore cultura ucraineana, specifìcul national al Ucrainei. ìntr-un manuscris datìnd din martie 1856, pàstrat la Biblioteca Academiei R.P.R. 2, Hasdeu urmareste corespondentele slave ale basmului « Inelul çi nâframa», dovedind o cunoaçtere destul de larga a folclorului rus çi un interes mare pentru folclorul ceh çi sud-slav, în vreme ce referirile la folclorul ucrainean lipsesc aproape cu totul 3.
    Se poate afirma asadar, ca Hasdeu in epoca respectiva cunostea destul de multe despre istoria Ucrainei, dar avea idei confuze asupra existentei unei naZiuni ucrainene ca atare. Ne-o arata si felul ìn care foloseçte datele cu privire la Ucraina ìn lucrarile scrise ìn primii ani dupa stabilirea sa in Zara, dar al càror material fusese strìns in mare parte ìnca ìnainte de 1857. Ne referim ìn primul rìnd la Ion Voda cel Cumplit.
    Hasdeu prezinta aici o epoca in care s-au vadit deosebit de pregnant sentimentele frâZeçti ale poporului ucrainean faZa de cel romîn çi, apreciind acest fapt, el vorbeste cu cuvinte de lauda despre hatmanul Sviercevski si cazacii sai. Pentru a-i prezenta s-a folosit, printre altele, si de izvoare ucrainene. A consultât, farà ìndoiala, JlemonucHoe noeecmeoeanue o Mcuioù Poccuu a colonelului Riegelinan4, din care ìmprumuta pentru cartea sa facsi-milul gravurii cazacului ce se ìntoarce din ràzboi 5. Se gìndea la un moment dat sa publice chiar un album special «zaporojan» folosind ilustraZiile la acéastà lucrare, deoarece « zaporojenii joacà un roi atît de important in evenimentele domnirii lui Podkova Voda, a lui Vasile Lupul, a lui Duca, a lui Petriceicu, etc. »6.
     Mai semnificativâ este folosirea uneia din cele mai vechi cronici câzâcesti, cronica calugàrului Leonti Bobolìnski, din mìnastirea VìdubeZk, terminata in 1699 ?i publicatà ca adauS la letopiseZul lui Grabianka in 1854. Capitolili folosit din aceasta cronicà fusese tradus si publicat. de Hasdeu sub titlul Ivonia c?l i’ileaz, in « FoiZa de istorie si literatura », Iasi, tom. I, No. 1, martie 1860,
    1	Dintre eie citSm: Bantìj-Kamenski, Hemopun Ma.ioù Poccuu, Moscova, 1822, 4 volume; S. V e 1 i c i le o, Jlemonucb coóhimuù, Kiev, 1848 (2 voi.); Jlemonucb ciMoeuàiia, Moscova, 1846; N. Markevici, Hcmopun Ma.toù Poccuu, Moscova, 1852 (5 voi.) ; A. S k a 1 k o v s k i, Hcmoputt Hoeoü Ceuu, Odesa, 1841 ; Hcmopun o Kaiaxax <anopo3KCKux, Odesa, 1852. Lista o reproducem dupà C. Càtanescu, Catalogni Biblioteca Centrale din Iasi, Iaji, 1868, p. 92 fi urm. O parte din aceste càr{i apar^inuserà tatàlui sàu. Vezi pentru aceasta Ecaterina Dvoicenko-Markova, Din istoria raportnrilor culturale ruso-moldoveneqti. Trei scrisori ale lui ^4. Hasdeu adresate unor oameni de ftiinfà ru$i (1865), in « Limba fi literatura moldoveascà », Nr. 2, 1960, p. 27.
     2	Arhiva Hasdeu, dos. I, mss 21.
     3	Sìnt numai douà citate, cu totul nesemnificative, unul ìn ucraineaná, celàlalt ìn tradu-cere rusà fi o menpune despre culegerile lui Zegota Pauli fi Maksimovici, pe care ìnsà nu le-a utilizat.
     4	Cronica aceasta a fost terminata in anii 1785—1786 fi tipàrità de A. Bodianski ìn 1847 ìn « Htchh» b HiwnepaTopcKOM oómecTBe hctodhh h apeBiioc reñ pocchückhx », publicare pe care Hafdeu o poseda (ea apare printre publicadle aflate ¡n biblioteca sa si pástrate la Arhivele Statului).
     5	Cf. B. P. Hafdeu, Ion Vodá cel Cumplit, ed. I, 1865, p. 72.
     6	Vezi anunpil cu privire la publicarea « Albumului Zaporojan », apárut in « Foaea de storie romana », Iafi, 1859, p. 48. Titlurile <i zugraviturilor » animiate corespund perfect cu cele din cartea lui Riegelman.
102