SÉCÀ, s. f., « lele » (ALR I, h. 203, pet. 40), « cumnatä (sojia fratelui mai mare) » (harta 264, pet. 54) < ser. seka « sorä », « surioarä », folosit si ca formulä de adresare (Vezi Vuk, p. 696). SLÄBiNÄ, s. f., « vintre » (ALR II, p. 31, h. 61, pet. 36). S -au inregistrat çi variantele sldbinä (pct. 76), släbie1 (pet. 2) < ser. slábina (CADE), accentuai si slabina « idem » (Tolstoi, p. 879). SLÀVlNÀ2, s. f., «canea» (ALR II, p- 149, h. 290, pct. 2, 36, 53, 812, 848) si slivinà (pct. 836) < scr. slatina (DLRM) « cep », « dop » (Vuk, p. 712). SLOG, s. n., « coamà (pe mijlocul aräturii) » (ALR s. n., h. 31, pct. 105) < scr. slog (DLRM) cu sensul « hotar » (ìntre douä räzoare, cf. Vuk, p. 714). SNÀGÀ, s. f., « putere » (ALR I, h. 63, pct. 9): « färä snagà » (farà putere) < scr. snaga (DLRM) « id. » (Vuk, p. 720). STRÎNÂ, s. f., «lele» (ALR I, h. 203, pct. 40) < scr. strina « matusa », folosit fi ca formula de adresare (Vuk, p. 743). SÜDINÄ, s. f., « soartä », «destin» (ALRT, p. 28, pct. 27): « Cicä nu taie salca, numa taie sudina, sä-i vinä sudina: feciorul care i-a fi rînduitâ de bärbat » < scr. sudina « idem » 3. ÇÀRCÀ 4, s. f., « tîtînâ » (ALR II, m. il., ìntrebarea 3980, pct. 53) < scr. sarka «idem» (TDSR, p. 1076). S-au notât fi variantele çargâ (pct. 36), fare (pct. 64, 76). ÇÎBE, s. f., « useäturi » (ALR II, p. 142, h. 275, pct. 29) < scr. Siblje « tufif », « lästärif » (vezi Vuk, p. 867). ¡■SUMÁRI5, s. m., « pädurar » (ALR s. n., h. 583, pct. 2, 29, 36, 47, 53, 64, 76) < ser. Sumar « idem » (Vuk, p. 867). TÉTAC, s. m., « unchi (sotul màtufii) » (ALR I, h. 166, pct. 40) < scr. tetak « idem» (Vuk, p. 761) 6. TÉTÂ, s. f., « mätufä (sora mamei) » (ALR I, h. 167, pct. 40, 56) < scr. teta «idem» (Vuk, 671). TO§Ì (a), vb. tr., «a pritoci » (ALR s. n., h. 246, pct. 2, 36): « Î1 tofim, ìl punem in alt vas » (pct. 47) < scr. toiiti « idem » (Vuk, p. 768) 7. T0RINÄ, s. f., « staniftea oilor » (ALR s. n., h. 318, pct. 36) < scr. torina (CADE) «loc gunoit care a servit mai ìnainte ca ocol pentru vite » (Tolstoi, p. 946). TRÌCNl, trägni, vb. intr. (ALR II, h. 223) «a tresàri » < scr. trgnuti se « idem » (Vuk, p. 770) 8. Este râspîndit ìn Banat, sud-vestul Ardealului fi nord-vestul Olteniei. TULÚZ, s. m., « tulpina de porumb » (ALR s. n., h. 117): «brat de tuluji (strujeni) » (pct. 2), « znopi di tuluji » (pct. 105) < scr. tuluz « idem » (Vuk, p. 469, 779). ÚICA9, s. m., «unchi (fratele tatei) » (ALR I, h. 165, pe o arie formata din Banat fi nord-vestul Olteniei), « bade » (harta 202, pe aceeafi arie ca fi 1 CADE dä numai aceastä formä. 2 Vezi harta nr. 3. 3 Etimologia a fost stabilità de acad. E. Petrovici in ALRT, p. 323. 4 Vezi harta nr. 1. 6 Vezi harta nr. 2. 6 Vezi M. Sala, Termenii pentru unchi dupä Atlasul lingvistic romin, in « Studii ?i cercetäri lingvistice », 1—2, VI, p. 145—146. 7 Vezi ?i ALR II, p. 58, m.n., ìntrebarea 4184: « îi curge singe djn nasi), pct. 2: « la tosit sínjili»; cf. expresia ser. krvlju tocio «a värsat singe» (Vuk, p. 768). 8 Ìn pct. 1, 12, 24 — mä spämint, aláturi de tricnesc (Vezi ALR I, h. 99). 9 Vezi M. Sal a, op. cit., p. 145—146. 217