acestor zone 102 tipuri toponimice, impartite in sapte grupe (cu numerele urraàtoare: 19, 17, 14, 9, 21, 22, 1).
     In concepta autorului, noZiunea de tip e foarte elastica. Uneori el cuprinde numai un singur nume, alteori un nurnar mult mai mare. De pildá, de tipul Tatobity aparan 56 toponimice, la care se mai adaogà alte 13 cu sufìxul -jedy, deci in total 69. Càutind sa determine in timp §i spa^iu diferite tipuri de nume topice, Smilauer constata cà unele dintre eie se bucurà de o mare ràspindire, iar alele sìnt limitate pe un mie teritoriu si se intind pe scurte perioade de timp.
      In legàturà cu acest aspect al studiilor de toponimie, autorul socoate cà sarcina principale a cercetàtorului e aceea de a determina legatura dintre numele topice si cele douà coordonate, timp §i spalili, si de a stabili daca diferitele nume prezintà sau nu particularità^i pentru anumite |inuturi §i pentru anumite perioade de timp. Studiile din diferite Zàri au aràtat cà existà raporturi strinse intre anumite toponimice si factorii timp si spa^iu. Alàturi de topo-nimicele cu o indelungatà si largà ràspindire, mai existà si áltele condizionate de cei doi factori amintiti mai sus. Aceastà condizionare, susZine Smilauer, constituie temeiul succesului in cercetàrile toponimice. Cea dintii aparitie legata de determinarea in spaZiu este localizarea, care se determina pe hartà cu ajutorul izogloselor. Urmeazà apoi cronologizarea tipurilor, care se obzine cu ajutorul analizei lingvistice si pe temeiul atestàrilor istorie e, eventual arheologice.
      ìnsfirsit, pentru a definì si mai bine aceastà metodà, autorul introduce in cercetàrile sale principiul cordatici dintre determinarea in timp si spaZiu. Pentru aceasta, el porneste de la douà constatàri elementare:
      1.	Fondul ràdàcinilor §i criteriile pentru formarea cuvintelor, de care populaZia respectivà dispunea la un moment dat, s-a transformat cu vremea. Unele elemente din acest fond au dispàrut, áltele — intr-o màsurà mai micà — s-au inmulZit.
      2.	SuprafaZa teritoriului locuit a sporit cu timpul.
     Din aceste constatàri rezultà urmàtoarele :
     a)	tipurile de nume topice ràspìndite pe cea mai veche arie teritorialà sìnt de obicei si cele mai vechi:
      b)	cu cit un tip oarecare pàtrunde mai adìnc pe un teritoriu de curìnd populat, cu atìt mai mult e de presupus cà avern de-aface cu un tip mai nou ;
      c)	tipurile de nume topice circumscrise pe un teritoriu mai nou sìnt deobicei tipuri noi.
                                  ★
      Determinarea in timp se face menZionindu-se data celei mai vechi atestàri, iar situarea in spaZiu se obzine in funcZie de orasul raional, potrivit impàrZirii administrative din 1923. De cele mai multe ori, se precizeazà si depàrtarea de acest oras, cu indicaZia punctelor cardinale. Raioanele sìnt redate prin majuscule. De pildà: Dolni Lhotka TS, 6,5 sv.. 1363 = salul Dolni Lihotka se aflà la o deprtare de 6,5 km. sud. vest de orasul raional Trhovè Sviny. E. atestat pentru intiia oarà in 1362.
      Trecind la terminologia localitàZilor, autorul stabilente urmàtoarele categorii: prima imitate elementará pentru studiul toponimiei e satul — osada 1 (adicà cea mai micà localitate definita geografìe, care dispune de o numerotare proprie a caselor) ; urmeazà comuna (obec), care poate fi de ìntinderea unuia sau a mai multor sate. ìn sfìr^it, raionul ca unitate politicà §i administrativa. ìn ceea ce priveste analiza formàrii cuvinelor, autorul folose^te urmàtorii termeni: ràdàcinà, de pildà, dobr; su/ix onomastici -of = Dobrof ; sufix toponimie: -ovice = DobroSovice.	4
                                  ★
      Intrind ìn expunerea celor trei capitole, autorul cauta sà precizeze la ìnceput inàsura in care toponimia poate participa la stabilirea procesului de populare a vechiului teritoriu ceh. Problema cardinalà si foarte greu de rezolvat, la care trebuie sà ràspundà toponimia este urmàtoarea: cum s-a desfàsurat procesul de populare a Cehiei, de unde a pornit §i prin ce etape a trecut? Dacà stirile istorice si arheologice, ca si arguméntele filologice, n-au dat ràspun-suri clare §i convingàtoare la aceste intrebàri, nu trebuie sà subestimàm ilici rezultatele pe care le-ar putea da toponimia. Ea poate reconstituí, dupà o metodà proprie, evoluZia procesului * de populare a teritoriului ceh.
1 De$i traducerea exacta a substantivului osa da este càtun, totu§i, dat flind cu ìn cercetàrile de toponimie romìneascS satul constituie cea mai mica unitate demografica, se va foiosi ca atare §i in cuprinsul acestei recenzii.
566