morfologie se ìncearcà sa se stabileascà caracterul fenoinenului ìntr-un numàr cìt mai mare de cuvinte care au legàturà cu fenomenul respectiv.
      4.	Cuvintele cu ajutorul càrora se exempìificà un anumit fenomen morfologie sau fonetic trebuie sa prezinte numai o tràsàturà distinctivà, adicà sa se deosebeascà numai printr-o singurà tràsàturà dialectalà. Existà ìnsà cazuri cìnd nu a fost posibilà respectarea acestei reguli.
     5.	Pentru ca unele fenomene sà fie cercetate mai amànunÇit, ele au fost grupate pe mai malte ìnt rebàri.
     6.	In chestionar existà un anumit numàr de cuvinte « obligatorii » (in parte de fone-ticà çi morfologie). Culegerea lor dà posibilitatea sà se ob^-inà la cartografìere 1111 material comparabil din tóate púnetele de vedere.
      7.	ìntregul material trebuie cules prin metoda discutei libere si a întrebàrilor indirecte.
      Una din principalele caracteristici ale Atlasului dialectal bulgar, care îl deosebeçte de
alte atlase, constà in modul cuín se stabilente re^eaua. Pentru Atlasul lingvistic bulgar se ancheteauà numai satele cu grai unitar, in care nu este un amestec prea mare de populare, independent de depàrtarea geografica dintre eie. Astfel, de pildà, in Bulgaria de sud-est, din cele 1480 de sate cu populare bulgàreascà au fost anchetate pentru Atlas graiurile din 400 de sate. Date istorice, etnografice si lingvistice au fost culese ìnsà in mod sistematie din toate satele. ìn urma studierii acestor date s-a fixât refceaua de puñete supuse anchetelor. Acest mod de fixare a reÇelei Atlasului dialectal bulgar face ca Atlasul sà aibà o tràsàturà esenÇialà: isoglosele care apar pe hàrÇi au o precizie absoluta, nefiind deci aproximative ca ín eazul cínt pentru fìxarea rejelei s-ar fi avut in vedere principiul strict geografie.
      Întrucît la elaborarea chestionarului §i, deci, çi la culegerea materialului atenfia princi-palà s-a îndreptat în directa graiurilor tradizionale, Atlasul dialectelor bulgare prezintà çi alta característica, çi anume aceea cà în el se reflecta tot ce este vechi în deosebirile dialectale, desi, trebuie sà subliniem, se reflecta într-o màsurà însemnatà §i granicele dialectale actúale.
      O atenjie deosebità se acordà dubletelor (indiferent de caracterul lor), atît în privinja cuvintelor, cît §i a fenomenelor fonetice si morfologice ; în felul acesta se va reflecta dinamica dialectelor si tendin^ele lor de dezvoltare.
     Prelucrîndu-se materialul pentru vol. I, s-au alcàtuit în total 580 de hàrÇi de càtre G. K. Venediktov, E. I. Zelenina, T. Kostova, Ivan Kocev, M. Lilov, M. Mladenov, T. V. Popova, Hr. Topalova, Hr. Holiolcev si E. V. Cesko. Dintre aceste 580 de liàrti, 277 se aflà sub tipar, iar restul de 303 se vor pàstra în arhiva Institutului de limba bulgarà din Sofia si a Institutului de slavisticà din Moscova, putînd fi consultate în cercetàrile çtiinZifice.
     Hàr^ile elaborate sînt de trei tipuri: 1) pentru fenomene fonetice sau morfologice nelegate de anumite unitàri lexicale, adieà pentru fenomene care au un caracter absolut régulât; 2) pentru fenomene care apar numai într-un anumit grup de cuvinte; 3) pentru fenomene care s-au fixât numai în anumite cuvinte, lexicalizîndu-se. In afarà de aceasta au fost alcàtuite si un mare numàr de hàr£i îiifà^isind locul accentului: a) în anumite cuvinte §i h) în anumite categorii morfologice. Au fost redactate de asemenea cîteva bàrÇi sintactice si cîteva referitoare la problème de formare a cuvintelor. Pe o serie de hàrÇi se poate observa cà, în moinentul actual, graiurile bulgare manifesta tendinea de lexicalizare a unor fenomene fonetice çi morfologice, urmare a influentei reciproce dintre dialecte, precum si a ac^iunii limbii literare asupra dialectelor.
     Gartografiind materialul primului volum, autorii s-au stràduit sà pástreze o oarecare unitate. De pildà, pe o anumità hartà se reflectà numai o tràsàturà foneticà, morfologicà sau sintacticà. Ilàr^ile morfologice pot însà sà cuprindà çi unele variante fonetice aie morfemelor cartografiate, dacá ele au un caracter mai mult sau mai pu^in régulât çi o ràspîndire teritorialà mai întinsà. Materialul lexical a fost cartografiat numai în màsura în care a fost stabilità identitatea obiectelor. Pentru a fi posibil acest lucru, anchetatorii au alcàtuit pe teren schise ale obiectelor cu denumirea pàr^ilor lor componente. Pe barbile lexicale se reflectà în mod obligatoriu variantele, care au fost grupate în mod convencional pe lîngà forma de bazà care se redà eu un cerc plin, iar variantele derivate se redau eu aceeasi culoare, dar cu o figurà în mijlocul cercului. Gruparea aceasta în cuiburi a materialului lexical dà posibilitatea de a se prezenta clar legàturile lexicale dintre diferite graiuri.
     Experien^a ne-a aràtat cà este posibil sà se cartografieze fenomene lingvistice si nu numai cuvinte izolate; de aceea, consideràm cà experienÇa noastrà îsi va gàsi locul cuvenit în geografia lingvisticà a limbilor slave.
      Din punct de vedere tehnic, liàr^ile Atlasului se bazeazà pe cîteva reguli de bazà.
     De pildà, semnul de bazà pe hàr$i este cerculetul colorât. Jumàtatea de cerc colorât redà dubletele. Cu un singur cerculet pot fi reprezentate pînà la trei variante. Existà preo-cuparea cà fenomenele din aceeasi regiune sà se redea cu aceeaçi culoare §i, în màsura
493