kievianâ1. Aceeasi datare si factura bizantina pentru o jumâtate de cruce —relicvar de bronz 2 çi o cruce dublâ, de aur, de purtat la piept (engolpion), eu lanf fi pietre semiprejioase la colfuri, exemplar de o deosebità valoare3. Tot la Dinogetia-Garvân, pentru pâtura conducâtoare a orafului, au fost aduse, în seeolele X—XII, de la Constantinopol sau Salonic, aplice de bronz aurit fi emailat, ineie de argint fi bronz, cercei, cruciulrfe dublé, ultimele regâsin-du-se fi la Dolojman, Capidava, Mâcin fi Piatra Frecà^ei 4.
    Podoabele de provenienti bizantino-slavâ nu s-au oprit numai în spajiul dobrogean. Dacâ pentru teritoriul Jarii Romînefti se afteaptâ rezultatul cer-eetârilor în curs, în Moldova este cunoscut tezaurul de la Voinefti-lafi, eu 31 piese, între care brâ^àri similare celor din Bulgaria5; acelafi tip s-a mai gâsit la Ojeleni în Moldova fi la Amnaf, în Transilvania, unde podoabele de faeturâ bizantino-sud-dunâreanâ, alâturi de cele ale atelierelor râsâritene, au apârut fi în alte numeroase locuri 6.
     Tesâturile de calitate, produse de atelierele bizantine fi, mai tîrziu, de cele lombarde fi flamande, au fost mult câutate de feudalii din Jârile Romîne. Urmele acestor Jesâturi, data fiind natura lor perisabilâ, sînt totufi pu^ine în sâpâturile arheologice. Dacâ un fragment de stofâ de lînâ, alâturi de un fuior de cînepâ sau in, de douà bobine fi de un ghemulet de fire de mátase, din afe-zarea de la Dinogetia-Garvan ne îndreaptâ spre meftefugul practicat la fata locului, în schimb, douâ mici bucâji de Jesâturi eu fir de aur fi de argint provin, dupa toate probabilitâtile, dintr-un atelier bizantin 7. în contraetele încheiate la 1281 pentru Vicina, alâturi de postavurile lombarde fi franceze, care constituiau grosul încârcâturilor, mai apar fi ^esâturile bizantine: preponderen^ însâ pe întreaga piajâ europeanâ apanine, la aceastâ epoeâ, celor dintîi. La 23 iulie 1281, Gugliemo de Nervi primefte în comanditâ de la Gabriele Botino mátase de Niceea, valorînd 50 hiperperi fi 12 carabi, pentru a
o	transporta la Vicina, rezervîndu-fi o treime din benefichi 8. Pe mâsurâ ce
     1	E. Comça si G h. Bichir, O nouâ descoperire de monede fi obiecte de podoabâ din secolele X—XI, în afezarea de la Garvân (Dobrogea), în SCN, III, 1960, p. 231 — 233.
     2	I. B a r n e a, Noi contributii la cunoasterea ¡esutului în afezarea de la Garvân (sec. X-XII), în SCIV, XII, 1961, 2, p. 307 si 312.
    3	G h. Çtefan, I. Barnea, B. Mitre a, D. Protas e, V. Vàtàfianu, Sâpâturile de la Garvân-Dinogelia, în SCIV, II, 1951, 1, p. 35.
4	I. Barnea, Ftelafiile dintre afezarea de la Garvân fi Bizanf, în SCIV, IV, 1953,
3—4, p. 663 — 665; P. A u r e 1 i a n, Sâpâturile de la Piatra Frecâfei, în « Materiale », VIII, 1962, p. 586.
     s Dan G h. Teodor, Tezaurul feudal timpuriu de obiecte de podoabâ descoperit la Voinefti-lafi, în « Arheologia Moldovei », I, 1960, p. 246—249. Piese de tradi^ie mai veche, similare celor de la Loveí {secolul X—XIII), din Bulgaria, gâsite çi într-un tezaur din secolele
XIV—XVI: Eugenia N eamj u, Obiecte de podoabâ din tezaurul medieval de la Cotul Morii, în « Arheologia Moldovei », I, p. 265—290.
     1	Bako Geza, Contributii la istoria Transilvaniei de Sud-Est în secolele XI—XIII, în SCIV, XII, 1961, 1, p. 113 — 118; K. H o r e d t, Cercetârile arheologice din regiunea Ilogliiz-Ugra fi Teiuf, în «Materiale...», I, p. 787 — 788.
     7	I. Barnea, Mestefugurile în afezarea feudalâ de la Garvân, în SCIV, VI, 1955, 1—2, p. 115; a c e 1 a ç i, Ñoi contributii la cunoafterea (esutului în afezarea de la Garvân (sec. XI—XII), în SCIV, XII, 1961, 2, p. 307—309. Pentru tesutul Ia ^ata locului: G h. Bichir, O contributie la cunoasterea tesutului în asezarea de la Garvân (sec. X—X1I), în SCIV, IX, 1958, 2, p. 429-443. '
      8	Contributions à l’histoire de la domination byzantine et du commerce génois en Dobrogea, X, Bucarest, 1923, p. 177 (nr. XX).
377