VII. CRITICA §1 BIBLIOGRAFIE
       CJIABHHCKA <t>HJl0Jl0rHH. EiJirapcica aKaaeMHH Ha HayKHTe. BtJirapcKH KOMHTeT Ha cJiaBHCTHTe. Tom. I —V, Sofia, 1963.
      Comitetul bulgar al slaviçtilor de pe lîngà Academia Bulgari de Sliin(.e a pregàtit si a éditât cu prilejul celui de-al V-lea Congres international al slaviçtilor de la Sofia (17—23 septembrie 1963) cinci volume intitúlate « Filologia Slavà », con^inind ràspunsurile la ancheta çtiintificâ a congresului (1, li) çi comunicàrile unui mare numàr de slavisti din tarile slave fi neslave pe teme de lingvisticà (III), literaturà (IV), istorie çi folclor (V). Cea mai mare parte din materiale sint in limba bulgara si rusà, iar restul in limitile celia, polonà, serbocroata, fran-cezà çi germana.
      Problemele anchetei çtiintifice au fost analízate çi aprobate la conferinfa Coniitetului international al slaviçtilor, care a avut loc in luna octombrie 1961 in R.S.F. Jugoslavia. Primul volum (398 p.), apàrut sub supravegherea prof. Iv. Lekov çi prof. St. Stoikov, cuprindc ràspunsurile la intrebàrile din domeniul lingvisticii çi anume: despre Unibile literare slave, studiul istorie si istorico-comparativ al limbilor slave çi tipologia lor, lingvisticà descriptiva çi aplicatà, influente reciproce intre limbile slave çi neslave etc.
      Al doilea volum (364 p.), ingrijit de prof. Era. Gheorghiev si prof. P. Dinekov, publica ràspunsurile la intrebàrile privind literatura: probleme literaro-lingvistice, de creale populará, precum çi probleme istorico-filologice de slavistica generalà. Foarte. interesante sint ràspun-8urile la o serie de probleme neelucidate pe deplin pinà in prezent ca: rela(iile intre literaturile slave çi legàturile reciproce intre literaturile slave fi neslave, rolul literaturii Jàrilor slave in dezvoltarea literaturii universale, literaturile slave pinà la sfirçitul secolului al XVII-lea, literaturile slave in secolele al XVIII-lea çi al XIX-lea, literatura slava modernà. Din domeniul crea^iei populare se ràspunde la urmàtoarele intrebàri: pe ce principii trebuie sà se bazeze clasificarea genurilor creatici populare, insemnàtatea studierii çi ràspindirii geografice a subiec-telor comune basmelor din {arile slave, componenta genurilor in folclorul contemporan la slavi: dacà se creeazà in prezent noi forme de folclor la popoarele slave, ce principii trebuie sà stea la baza clasificàrii basmelor, nuvelelor populare, povestirilor çi legendelor slave, pe ce principii trebuie sà se bazeze clasificarea liricii populare slave etc.
      Volumul IV1 — Referale, comunicàri si articole de stiinla literaturii (426 p.) (Comitet de redacte prof. V. Velcev, prof. Em. Gheorghiev, membru corespondent P. Zarev) cuprinde 23 de contribuii tratind probleme de studiu istorico-comparativ al literaturilor slave, legàturile çi influenza literaturii ruse in dezvoltarea literaturii bulgare, probleme de estetica, de versificale etc.
     E. Gheorghiev in Oóufu ìaKonoMepHoemu s paieunuiemo Ha cAaemicKume Aumepamypu {Legi generale in dezvoltarea literaturilor slave, p. 5 — 21] releveazà faptul cà legile generale ale dezvoltàrii literaturilor slave se manifestà in cele mai importante momente ale dezvoltàrii istorice a popoarelor slave. O data cu instaurarea orinduirii feudale, apar çi se dezvoltà literaturile vechi slave, ca parte compouentà a culturii noii societàri feudale; literaturile slave moderne apar in epoca renaçterii slave, legatà de treccrea de la feudalism la capitalism; literaturile slave contemporane iau naçtere in momcntul apari^iei çi dezvoltàrii metodei de creale a realismului socialist, in epoca trecerii de la capitalism la socialism.
     Autorul se opune, pe bunà dreptate, tendinei de a privi literatura bulgara veche si literatura slava medievalà in genere ca o literaturà lipsità de originalitate, tributará exclusiv
      1 Prezentarca volumului III se va face in * Romanoslavica » XI.
495