pentru veacurile XIII—XVII, nu miniai sub raportul etnie, ci si sub cel social fi ideologic-bogomilic.
    Pentru a dovedi amploarea eontactelor populare directe dintre másele populare rominesti fi metanaftii1 bogomili veniti de dincolo de Dunàre fi afe-zati in grupuri masive pe teritoriul tàrii noastre, ne vom referi nu numai la afezàrile de schei: de la Braqov, de la Cergàul Mie fi mare de lingà Blaj, de la Bungardul fi Rusciorii din ^inutul Sibiului, din Scheii de lingà Cimpulung-Muf-cel, de pe Siret (ultima localitate e amintità prima datà de Grigore Ureche in legàturà cu domnia lui $tefan cel Mare 2), ci fi la áltele, mai vechi sau mai noi.
     I.	Cea mai veche afezare de bogomili pe teritoriul rominesc, atestatà documentar, este aceea a carafovenilor din Banat, care cuprinde fi astàzi un grup locai compact ce numàrà, in mai multe sate, citeva inii de suflete 3. Dupà inde-lungi discutii ftiintifice, care au durat mai mult de o jumàtate de secol *, cercetàrile consacrate acestei populatii au ajuns la urmàtoarele concluzii ìntemeiate pe fapte: 1) graiul sirbesc stokavian vorbit, de carafoveni, carac-terizat prin albanezisme, indicà o conlocuire a stràmofilor lor, in patria de originà, cu populatii de limbà albanezà 5 ; 2) credinta lor religioasà actualà, catolicà, este impregnata cu numeroase fi caracteristice traditii bogomile, observate fi de misionarii catolici care i-au vizitat in secolul al XVIII-lea6; 3) faptul cà acefti « sirbi » (care de altfel nu se recunosc ca atare, si nici ca bulgari, albanezi sau romini, tinind la individualitatea lor na^ionalà) nu au in calendarul lor fi nici nu pràznuiesc pe « patronul » poporului sirb Sf. Sava1, creatomi bisericii ortodoxe sirbefti, dar fi fluì lui ^tefan Nemanja, marele vràj-maf al bogomililor, care a incercat sà distrugà bogomilismul pe teritoriul Serbiei medievale, provocind masive emigràri de bogomili in Dalmatia fi alte regiuni ale sud-estului european.
    Aceste fapte indreptàtese concluzia lui Th. N. Trìpeea cà popularía carafo-veanà este urmafa unui grup masiv de bogomili de neam sirb, stabiliti in Banat in secolul al XII-lea, in urma persecutiilor lui Nemanja (circa 1170—1196).
     II.	Scheii de la Cergàul Mie, la fel cu cei din celelalte sate ardetene deja citate, sint fi ei urmafii unui alt grup de bogomili stabiliti in evul inediu in tinuturile Blajului fi Sibiului. Cercetàrile istorice, lingvistice fi folclorice intreprinse, pe teren fi in arhive, de Fr. Miklosich 8 (care ii socotea descendenti ai slavilor dacici), de Julius Pie fi Dr. A. Amlacher 9 (care au recunoscut cei dintii originea
     1	Utilizanti acest termen, creat de etnograful sirb Iovan Cvijic pentru a desemna populajii rezultind din mifcäri de populare (mifcari metanastatice) si introdus in terminologia stiintificä rominä de N. T r i p c e a (« Studii », revista de istorie, X, 6, p. 96—101).
 2	Letopiseful Tàrii Moldovei, Ed. P. P. Panaitescu, Ed. II, Bue., 1959, p. 108.
     3	Th. N. T r ì p c e a, Carasovenii, o « màruntà » populafie in tara noastrà, in « Studii », X, 1957, Nr. 6, p. 93-101.
     4	1882 —1957. Vezi bibliografia la Th. N. Tripcea, art. cit., p. 93, nota 1.
     5	L. M i 1 e t i é, Über die Sprache nnd Herrkunft der sogennanten Krasovaner in Sud-Ungarn, in «Archiv für slavische Philologie», XXV, 1903 p. 160 — 180 §i mai ales E. Petrovici, Graiul carasovenilor, Bucuresti, 1935.
     6	V. Túfese u, O màruntà populatie balcanica, in « Balcania », IV, 1941, p. 513 — 514, si Tr. Simu, Origina carasovenilor, Lugoj, 1939, p. 25—26.
    1	Th. N. Tripcea, op. cit., p. 99.
s Die Sprache der Bulgaren in Siebenbürgen, in « Denkmälern der K.A.», Viena, 1866, XII.
     9 Die Dakisclien Slaven und Csergeder Bulgaren, in «Sitzungsberichte der kgl. Bömischer Gesellschaft der Wissenschaft», Praga, 1888.
62