loan asteaptá pá uni dintre sliveneani ca sá le da mosiia si sá alega socotelile ce au intre din^ii. S-au cetit de judecatá §i anaforaoa stárostii de negu^átori catre cinstitul judeeátoresc Divan al acestui prin^ipat care s-au aílat la dumnealui Iancu Báláceanul si s-au vázut cu leat 830 iulie 18 §i cu coprindere ca partea din mo§iia Bereasca a dumnealui Iancul Báláceanul, ca la stinjáni o mié cinci sute sau ctyi sá vor alege la másurátoare, s-au strigat la mezat in soroc mai bine de zece luni si artindisind din mu^terii la pre^ul cel din urmá au ramas asupra slivinenilor prin vechil chir Antonie loan i prin epitropii slivinenilor Vasile Hagi Mihail si Hagi Athanasie Hagi Pashale, stinjánu pá lei o sutá §aizeci si trei si pentru cá trebuin^a cere a sá alege prin másurátoare suma stinjánilor a aceei mo§ii cáci sint masá, cere stárostiia a sá da poruñea cinstitului Divan catre dumnealui Theodor Paladi ca sá meargá in fa^a locului sá facá cuvenita másurátoare §i sá dea carte de hotarnicie dupa obiceiu spre a sá §ti pá ciji stinjáni sá innumere banii slivinenii si pá suma acelor stinjáni sá facá §i stárostiia cartea mezatului spre a li sá da §i intárirea Divanului de stápinire, in dosul cáriia anaforale s-au vázut slobozitá poruñea cinstitului Divan cátre acel hotarnic, ca mergind in fa^a locului sá facá urmarea cuvenita dupá anaforaoa stárostii dá negu^átori. Zicind jáluitorii slivineni cá hotárnicia s-au si fácut atunci si sá aflá tot la dumnealui Iancul Báláceanul neintáritá de stápinire pentru care intrebindu-se dumnealui dragomanul Lorenti vechilul dumnealui baronului Sachelarie au infá^at §i dumnealui aceste inscrisuri:
      (8)	leat 1831 maiu 15. ínscris iscálit de cincizeci §i unul bulgari slivineni numindu-sá proesto§i ai Slivini nooá prin care fac toemealá dá asázámint cu dumneaei Dialecti, muma dumnealui baronului Hristofor Sachelarie in statornicia lor pá mosiia Bereasca, márturisind ei cá aceastá mo§iie printrin§ii s-au cumpárat de la mezat, pá seama dumneaei Dialecti, muma dumnealui baronului §i sá leagá a ñ cláeasi dáslusindu-sá in pontul dintii cá dumneaei stápina mo§iei sá indatoreazá sá le dea loe pá acea mo§iie ca sá intoemeaseá sat §i sá sá numeascá Slivina Nooá. In pontul al doilea li sá dá voie sá dáschizá pá mosii, circiume, bácánii, brutárii si mácelárii §i sá facá ori ce alt enteres dupá mestesugurile lor fárá poprire. ín pontul de al treilea sá dásluse^te ca sá li sá dea loe sá sádeascá vii. Ín pontul de al patrulea
li	sá dá slobozenie ca sá prefacá binalele dacá sá va intimpla sá arzá sau sá sá dárime, fárá sá le ceará stápina mo§ii din nooá toemealá. Aceste patru ponturi sint indatoririle stápini mo§ii cátre din§i, iar ei prin alte sase ponturi sá leagá in ce chip sá le fie ráspunderea in adeturile acei mo§ii adicá pentru fiescare loe dá casá cine nu va avea mai mult dá nooá stinjáni latul si dooá zeci §i sapte lungul, cite lei dooázeci pá fiescare an si cine va cere mai mult loe sá mai pláteascá cite o sutá dá parale pe fiescare stinján.
     Pentru fie§care loe dá práváliie cine nu va avea mai mult dá patru stinjáni latul si §ase lungul, cite lei dooázeci pá fiescare an si cine va cere mai mult loe sá pláteascá dupá analoghiie pentru fie§care pogon de viie cite lei unsprezece sá pláteascá pá an. Li sá dá §i slobozenie sá aibá circiume i bácánii, mácelárii §i áltele. lar pentru cite vor mai face pá mo^iie sá fie supu§i la ráspundere dupá pravila pámintului si vítele lor sá fie slobode sá pascá unde vor pa§te si ale ruminilor §i sá sá pázeascá acest asázámint atit dá ci^i sá aflá pá mosiie
i	ctyi al^i vor mai veni dá la Slivina cit si dá clironomii lor cátre dumneaei Dialecti stápina mo§ii si cátre clironomii dumneaei afará din rumini §i al^i bulgari ce lácuesc in ^ara Moldovii §i 111 Jara Romineaseá dá mutyi ani si vor voi sá vie sá sá aseze pá aceastá mo§iie, Slivina Nooá, carii aceia n-au sá intre intr-acest asázámint, ci sá facá deosebitá invoialá cu dumneaei Dialecti stápina mOfii sau cu cei orindui^i din partea dumneaei.
     Vázindu-sá acest inserís al slivinenilor dá asázámint adeverit in dos dá cinstita mare logofe^ie a Dreptá^ii la leat 1832 dechemvrie 26 supt. Nr. 209 cu coprindere cá dumnealui baronul Hristofor Sachelarie, epitropul mumii sale Dialecti Sachelaria, inpreuná cu loan Curte §i Zecul sin Nicola vechilu bulgarilor slivineni ot Bereasca din jude^ul Prahova, orin-dui^i cu vechilimea, inserís adeverit §i de dumnealui prezendentul judecátorii acestui jude| Prahova de la 21 ale luni lui dechemvrie leat 1832 supt. Nr. 658 cerere fácind la logofejiie prin jalbá cu Nr. 3188 a sá adeveri inscrisul acesta dá asázámint ce au fácut dumnealui baronul cu numi^ii slivineni ce sint cláca^i pá mo§iia Bereasca, incredin^ind amindooá pár^ile cá asázámintul este sávirsit cu buná voin^á §i priimirea dumnealor, logofe^ia adevereazá §i s-au trecut §i in condicá.
      (9)	leat 1832 fevruarie 14. Scrisoarea bulgarilor slivineni cátre dumnealui barón Hristofor Sachelariie dinaintea adeveririi ce au dat cinstita mare logofe^iie la inscrisul dá asázámint prin care fac ei rugáciune dumnealui baronului a sá sili spre intárirea a§ázámintului la legatul ce au fácut intru a lor lácuin^á pá acea mosiie a dumnealui baronului, ca sá sá cunoascá odihni^i tot fácind rugáciuni si pentru bisericá a li sá face, i pivi si tirg pá sáptáminá, cá s-au fácut satul indestul de mare.
      (10)	leat 1834 august 31. Zapis dá arendá iscálit di Panait Hagi Vasiliu, Bonciu Dimitriu §i Deciu Athanasiu slivineni, iscálit §i dá epitropie. Insá dumnealui baronul Hristofor Sache-
312