In afarà de aceasta, Sofronie ìfi ìncheie autobiografia sa cu evenimente care nu trec de 1803 —1805, fi este greu de admis cà, cu citeva luni inaintea morfii, sà nu fi ainintit absolut nimic de lupta sa din timpul ràzboiului ruso-turc din 1806 — 1812, sau de sprijinul dat emigran-filor bulgari. Dacà motivul alcàtuirii autobiografiei a fost justificaren ìn fa fa posteri tàfii a cauzelor pentru care fi-a pàràsit eparhia fi a trecut in 1803 in fara Romìneascà, cu atìt mai mult Sofronie çi-ar fi expus atìt activitatea sa politica, cit fi cea culturalà de la Bucurefti.
      La fel se poate ràspunde fi celorlalte argumente invocate de autor in sprijinirea noii sale ipoteze. Fapt este cà argumentarea sa nu eliminà toate celelalte presupuneri care s-au fàcut in Iegàturà cu unele probleme pe care le ridicà importanta lucrare autobiograficà a lui Sofronie. Ba mai mult, am putea spune cà studiul lui Kiselkov, aducind elemente noi, va da un cadru nou fi mult mai larg discufiilor care dureazà de atìta vreme.
      In ìncheiere, subliniem din nou valoarea deosebità a acestei lucràri care rezolvà delinitiv unele probleme in Iegàturà cu Sofronie fi aduce numeroase elemente noi pentru solufionarea altora.
CONSTANTIN N. VELICHI
    T. V. BALA§OVA, 0. V. EGOROV, A. N. NIKOLIUKIN, CoeemcKaH Aume-pamypa 3a pyóexcoM 1917—1960, Edit. Academiei de $tiin^e a U.R.S.S., Moscova, 1962, 228 p.
      Aparifia càrfii Literatura sovietici peste botare (1917—1960) stìrnefte un legitim interes in rindurile cercetàtorilor. Pe baza unui vast material, lucrarea infàfiseazà sfera largà de ràspìndire fi influenza mereu crescindà a marilor creafii artistice sovietice, ìn diferite puncte ale globului pàmìntesc. Dupà cum relateazà infifi autorii, au fost folosite edibile registraturii de stat a Fondului Unional al càrfii din U.R.S.S., cataloagele si cartotecile celor mai mari biblioteci din Moscova fi Leningrad.
      In afara « Introducerii », in care se aratà scopul studiului, premizele fi cauzele pàtrun-derii literaturii ruse fi sovietice in numeroase fàri ale lumii, lucrarea are douà pàrfi centrale: In prima parte este analizatà problema dezvoltàrii fi particularitàfile procesului de pàtrun-dere fi influenzare exercitat de literatura sovieticà in diferite fàri fi in diferite perioade isto-rice. A doua parte o constituie bibliografia lucràrilor care reflectà istoricul cercetàrii problemei, incepind cu jumàtatea deceniului al 2-lea al secolului nostru pinà in anul 1960 inclusiv.
     Prima parte are 5 capitole, càrora le corespund cele 5 etape ale istoriei literaturii sovietice; 1917-1929; 1929-1938; 1938-1945; 1945—1956 fi 1956—1960. In funcfie de aceastà periodizare, este urmàrità influenza literaturii sovietice asupra literaturilor stràine fi sint citate aprecierile diferifilor scriitori despre operele literare sovietice.
      Partea intitulatà « Bibliografìe » are, la rindul ei, urmàtoarea alcàtuire;
     1	Literatura sovieticà peste botare, cu subcapitolele: «Lucràri cu caracter generai», « Opera lui A. M. Gorki peste hotare », ♦ Opera lui V. V. Maiakovski peste hotare », « Opera lui N. A. Ostrovschi peste hotare », « Opera lui M. A. $oIohov peste hotare ».
      2	Literatura sovieticà in diferite fari stràine.
     Volumul este ìnsofit de un indice al numelor proprii.
      O	parte substanfiaià a lucràrii o constituie bibliografia. Autorii au sugerat foarte bine procesul larg de ràspìndire al literaturii sovietice, reflectat intr-o bibliografie a càrei arie geografica este foarte intinsà. Se urmàrefte fenomenul literar sovietic in 32 de fàri. Defi bibliografia are un caracter selectiv, credem cà ea ar putea fi làrgità cu prilejul unei edijii ulterioare, de proporci mai mari, ceea ce ar permite extinderea unor compartimente, cum sint, de exemplu, cele referitoare la bibliografia literarà a fàrilor socialiste.
      Bibliografìa referitoare la perioada 1917 — 1945 a cerut un efort de concentrare supli-mentar celui acordat bibliografiei perioadei 1945—1960, pentru care autorii au verifìcat datele bibliografìei problemei studiate fi in « Relafiile fi influenza reciproca a literaturilor intre anii 1945 — 1960» a Secfiei de bibliografie a bibliotecii Institutului de literaturà universalà « M. Gorki » din Moscova.
In capitolul bibliografiei rominefti intilnim notate articolele unor cunoscufi critici fi scriitori romini ca Mihai Novicov, Cczar Petrescu, Mihai Beniuc, A. Philippide etc., la care
536