se adaugä articolele « Un märet exemplu » (« Donul liniftit » in Rominia) », « Gorki in Rominia », « Scriitori romini despre literatura sovieticä », articole ale autorilor sovietici Vadim Kojevni-kov, Iurii Kojevnikov fi V. Rozanov.
      Cu toate cä bibliografia nu este exhaustiva, ci este prezentatä, dupä cum am mentionat, in virtutea unui principiu selectiv aplicat cu severitate, la rubrica bibliograliei rominefti s-ar mai putea adáuga únele titluri. O lucrare cuprinzätoare care, la rindul ei, prezintä fi alte infor-mafii bibliografice, este lucrarea lui F i 1 i p Roman Literatura rusà fi sovietici In limbo rominà, E.S.I.P., Bucuresti, 1959.
      Pe lingä contributia de ordin bibliografie, lucrarea are meritul de a fi prima sintezä de ace8t gen in literatura problemei cercetate, preocuparea autorilor fiind de a trata multi-tudinea de aspecte pe care o reprezintä circulaba literaturii sovietice in lumea intreagà, in unitatea unui proces organic fi in acelafi timp bilateral: literatura sovietica este infä tifata ca o sursà tematica fi un nesecat model artistic pentru celelalte literaturi. (Se vorbefte in carte despre influenfa operei lui Maiakovschi, Gorki fi a altor scriitori de seamá sovietici asupra creafiei lui J. Becher, B. Brecht, P. Neruda, H. Mann, R. Rolland etc.). Pe de alta parte, opere literare, produefii dramatice sträine se editeazä fi se studiazä, se pun in scenä sau se ecranizeaza in Uniunea Sovietica.
      Aprecierile scriitorilor sträini despre literatura sovietica sint prezentate in lucrarea de fafa ca un inceput al unei critici literare inaintate din tarile capitaliste, care se opun criticii literare burgheze.
      In lucrare se fac referiri fi la tara noastra. Prezentind conditile deosebit de vitrege din Rominia burghezo-mofiereasca, in care cartea sovietica putea sa pätrundä cu foarte mare greutate, ilegai (polifia confisca exemplarele gäsite), autorii arata cä únele cärfi sovietice ajun-geau la cititorul romin prin intermediul traducerilor in limba francezä.
      Literatura sovietica peste hotare reliefeazà de asemenea rolul important al conferintelor fi congreselor nationale fi internationale, precum fi al intilnirilor dintre scriitorii sovietici fi cei sträini.
      Autorii cärtii, subliniind impresiile scriitorilor sträini despre realitätile din Uniunea Sovieticä, ar fi putut intregi imaginea prin scrieri ca cele ale lui A 1. Sabia, U.R.S.S. azi, Cezar Petrescu, Insemnàri de càlàtor — reflec(ii de scriitor etc.
      Valoroasa lucrare Literatura sovieticä peste hotare (1917—1960) sesizeazä, pe baza unor observafii foarte judicioase a fenonomenului literar, cä legäturile de prietenie se extind fi pe calea cunoafterii fi influentei reciproce a literaturilor, fi cä principiile realis-mului socialist se pot urmäri fi in dezvoltarea procesului de räspindire a literaturii sovietice in lumea intreagä.
DUMITRU BALAN
    RADOVSKI M. I., Aumuox KanmeMup u riemepOypzcKan AnadeMU» Hayx. M3fl. AicafleMHH Hayic CCCP. MHCTHTyT hctophh ecTecTB03HaHHH h Tex-hhkh, Moscova-Leningrad, 1959, 113 p.
      Monografia lui M. I. Radovskii Antioh Cantemir fi Academia de Ijltiinte din Petersburg este o contributie serioasà care se adaogà la o bogata literatura aparutà cu incepere din sec. al XVIII-lca *. Defi isi propune sà lamureascà numai legaturile lui Antioh Cantemir cu Academia din Petersburg, automi dà lucrarli un cadru mai larg, scotind la ivealà fi o serie de date noi, rezultate din explorarea arhivelor sovietice.
      Automi se ocupà mai intii de origina, familia fi educala lui Antioh Cantemir. ¡jase pagini (4—9) ii sint consacrate lui Dimitrie Cantemir « om de stat cu orizonturi largi fi enciclopedist », citindu-se aprecierile unor oameni de seama despre Dimitrie fi fiul sau Antioh.
In privinfa datei de naftere a lui Antioh Cantemir, automi opteaza pentru cea stabilita in 1916 de E. V. Petuhov.2 — 10 septembrie 1709 — fi respinge pàrerile anterioare ca Antioh
      1 Indatù dupa moartea lui Antioh, Octavian de Quasco a publical Vie du Prince Antiochus Cantemirus in Satyres de Monsieur Prince Cantemir. Avec l'histoire de sa vie . . ., Londra, 1749, p. 15 — 142.
      *	PyccKan Aumepamypa. HcmopunecKuü 0630p, Petersburg, 1916, p. 442.
537