f. 19 — 21 Caoro cnurw AdM¿e;HNd. 3 nm.\H (Cuvintul sfintului Damaschili din «Albina»)1.
           Inc.: ilijit ^oi(i¿iiiKj ndciriHCA sítah mar;-*, h cuciujhc (De vrei sa te mintuie§ti, fugi omule si mintuieste-te).
f. 21—22v npin^KHdPO urnu Himro hiaa: iipdRHAu* auhirihho« r kiaih ka'CO »i koahw aoah:h* mRopHinKi. wr nRimocAORk (A cuvioéului parintelui nostru Nil: Pravila rugáciunii in chilie, curn si cit trebuie a se face. Din Floarea cuvintului).
          Inc. : Eo anh u»t yrpd, aajki a* rpíauhi t¿c nU (ín zite de dimineafà, chiar pina la vremea mincàrii).
f. 22v — 25 npinoÀSHAro ivriu Hdtiiiro II¿mpa ,\aitdc cutid a» cavami aìmah'h 'Cíachhki^ (A cuviosului párintelui nostru Petru Damaschili despre sapte lucravi ale chiliei) ínc. : Hdpc :íh nymk h¿ im aauuahih (Calea impáráteasca nu este de lasat).
f. 25v — 27v npaRHAo ^pHcrtaHcwi / nd'tt hci HN**tfr;dn> hihíiiTm, npiA¿Nr< cnikijf ©ivk (Pravila cre§tiná, mai mult a viefii monahale. Predania s/injilor pàrin(i).
         Inc.: Ohu« piorna cnufi Krow^cHiH whiski (A§a au gràit sfingi pàrin^i purtàtori de Dumnezeu).
f. 27v — 28 npdRMAiv wt oyc^idRd ccHujc:drw (Pravilà din tipicul Schitului) 2.
         Inc. Kd;w	ihokS riprhuS mìcìhh Hd RCdK \hw (Cum se cade càlugàrului a face
           metanii in fiecare zi).
f. 28—33 O/or* AuiinoAi.sHv't HàrkiimtHoi u»t drriAd npiiAKNcwS u>uS A\dKdpTw tnin<Tc;*M$ (Cuvint folositor de suflet vestit de inger cuviosului pàrinte Macarie Egipteanul^. ìnc.:	nkrorAA npnnvHOAtS ou$ nummS aia cdplw Rk ii^c:iimhh (Umblind oarecind
          cuviosul pàrintele nostru Macarie in pustie).
f. 33—37 Hhti ro cmki^ umii^d niutro *l&d idc'M ilp^Tcncna il Ai¿¡dt< Appiccarvi/. PìhihTa h m©A<oRdHTA npH(ii(iiH cmdru» *vT.\Td. Fionpoc (A celui intru sfinfi pàrintele nostru Athanasie arhiepiscopul Alexandriei. Cuvtntàri $i tilcuiri a parabolelor s/ìntei evangheliei. ìntrebarea 67).
   ,	A	•*»
f. 38 — 112 X I iì H A « P f H ! H A H C m I A ài | K a K> K R H K Mí T » H, H K C O R « p Ul » N C T R S JKHTiA
           ](piCTUHCKdrO, K é C 'li A A A M R H -k C A T 0 T 0 R 4' Il H d A, H Oy III 'k III II d A, O
           HcndHCid ’vV na racc:th, ^pdHuS:*;Th, himiu^h, iiIaipami c :th h AdrHnc;TH u^kitr, nomoM'k >ki
 A,	i	§
            Il	Hd IKMCK’H npiAOHTHC/A. l»pi.l k tlcHdpd lillAPORC CdrW : HH-k Hit C IlOAC idl'W M/iHKd, Hd CAd-
           r¿hc;Th. Paah ero ko,aih,h](c,a. h ?khtíi croì r Brv>MHCATft h fnpSAv>AWKTH npi npaio^Aamn / i }(0m*!|]HX'k. A\OHd](OR'k npiAOHWHd, llpOA^COH .‘M'k AtU^AHOATk. R k Hp(c)mR$K*l|ltAt TpdA'k
           av>c CR'k. r k AUi(c)mp'k HSa< ilpxncrpdinHrd AAt^haa. R"k A kmw iv(iri) Po>K(c)mRd »:* no
          ii.\ohiii srd cAORd. dpH m(c)u«a H^iMRp^. (Deziderii sau calea càtre iubirea lui Dumnezeu si catre desavirsirea viefii cre§tine§ti. Din limba spaniolà pe lirnba italianà, francezà, germana, niderlandà si latina; iar de pe aceasta§i pe limba polonezà s-a tradus de Aspar Vilgovschi. Acum insà, din limba polonà pe limba slava pentru temàtorii de Dumnezeu si a doritorilor monahi, ca viata lor In gindirea càtre Dumnezeu si a dra-gostei de muncà a-si petrece, s-a tradus de càtre ierodiaconul Theofan, in orasul de scaun Moscova, in minàstirea Minunea Arhistratigului Mihail, in anul de l i facerea lumii 7196, iar de la nasterea dupà trup a Cuvintului lui Dumnezeu 1688 luna noiembrie) 3.
       1 « Albina * (IlHena) este o colecjie de scurte cugetári álese din literatura antic5 fji a « pSrinJilor Bise-ricii », alcatuitá in Bizant in sec. XI, ?¡ care a fost tradusá in Rusia Kieveana, In limba slavá, la sflrsjitul sec. al XlI-lea. Gf. V. S e m e o n o v, Upeenun pyccKan ÍÍHeAa no nepeaMMenoMy cnucay, S. Petersburg, 1893 ?i Istoria literaturii rwte, vol. I (sec. X —XVIII). Bucure§ti, 1963, p. 31 (trad. de T. Gane $i T. Nicolescu).
       *	Schitul Mare din Galicia, lufíintat ín 1611 de Iov Kneghini^chi. A constituit o cetate ortodoxa In Polonia católica $i unita, ín tot secolul al XVII I-lea.
      3	Despre acest román, vezi mai pe larg la pag. 462—464.
459