slava si povestirile germane, problema pe care n-o discuta in lucrarea precedentà. Dupà pàrerea sa, autorul povestirii slave nu putea sà nu §tie de povestirea germana, foarte larg ràspìndità in secolul al XV-lea. Dimpotrivà, povestirea slava a fost scrisà, dupà P.P. Panaitescu, sub influenza directà a celei germane, si reprezintà chiar un ràspuns polemic la aceasta din urmà.
    ìn favoarea ideii cà povestirea slava e compusà pe teren romlnesc s-a pro-nuntat si P. Olteanu, in lucràrile sale dedicate limbii acestei povestiri. Spre deose-bire de N. Smochinà si P.P. Panaitescu, P. Olteanu socotefte textul povestirii, ajuns pina la noi, nu o traducere, ci o operà originala, scrisà insà nu in rusà, ci ìn limba slava carpaticà. Locul unde a aparut aceasta operà a fost, dupà pàrerea lui P. Olteanu, Transilvania de nord-vest, adicà, aproximativ acelasi teritoriu de care legau povestirea slavà N. Smochinà §i P. P. Panaitescu 1.
     Concluzia lui P. Olteanu cu privire la provenienza slavo-carpatà a povestirii a fost respinsà, ìn recenzia fàcutà carpii acestuia, de A. Balotà. Recenzentul a obser-vat o serie de erori serioase in lucrarea lui P. Olteanu ; el a aràtat cà, prin genul literar càruia ii apartine, povestirea despre Dracula se deosebe^te radicai de monu-mentele literaturii slavo-carpate, cunoscute nouà, care au, aproape in exclusivi-tate, un caracter bisericesc. Dar A. Balotà este de acord cu ideea cà povestirea nu a fost scrisà in Rusia. Alàturindu-se punctului de vedere al lui P.P. Panaitescu despre existenta unui text initial medio-bulgar al povestirii, el adaugà ìncà un argument la cele ale ìnaintasului sàu: ìn textul povestirii se folosefte cuvìntul « flbflBOJi », care, dupà pàrerea lui A. Balotà, nu-i era propriu limbii ruse din sec. XV 2.
    Pentru a rezolva problema originii povestirilor despre Vlad Jepes, $i in special a celei ruse, e necesar sà comparami intre eie toate povestirile din secolul al XV-lea ajunse pina la noi. In aceastà comparale trebuie sà avem ìn vedere cà existà trei feluri principale de povestiri despre Dracula: povestirea rusà, scrierea germanà si povestirea din cronica ungarà, scrisà in limba latinà de umanistul italian A. Bonfìni. Primele douà categorii de scrieri sìnt destul de cunoscute in literatura stiintifìcà. Incà I. Bogdan a adàugat, alàturi de povestirea rusà, fi povestirile germane despre « marea fiarà », « Tracie Waida » din secolul al XV-lea. El nu a cunoscut insà transpunerea poeticà a aceleia$i povestiri, fàcutà de « mais-tersingerul » german Michael Beheim. Poemul lui Beheim despre « marea fiarà » a fost publicat la ctyiva ani dupà aparrfia càrtii lui I. Bogdan, in 1903 3.
     In ceea ce privefte al treilea tip al povestirilor despre Dracula — povestirea lui Bonfìni — el aproape cà nu a fost folosit in literatura ftiintificà. Numai G. Conduratu, in introducerea la edi^ia poemului lui Beheim, citeazà povestirea
     1	P. Olteanu, Lexicul povestirilor slave despre Vlad fepes, «Revista Universitari [Bucuresti]» seria çtiin^e sociale, Filologie, nr. 2—3, Bucuresti, 1955; Limba povestirilor slave despre Vlad Tepes, Bucuresti, 1961.
     2	A. Balotà, Pandele Olteanu. Limba povestirilor slave despre Vlad Tepeq, in « Studii si cercetäri lingvistice», an. XIII, 1962, nr. 1, p. 90—97. Cu punctul de vedere al lui P. P. Panaitescu despre provenienza povestirii e de acord §i E. Stänescu (Essai sur l’évolution de la pensée politique roumaine dans la littérature historique du Moyen Âge, în « Nouvelles études d’histoire. Publiées à l’occasion du Xl-e Congrès des sciences historiques», Bucuresti,
1960,	p. 276-277).
    3	G. Conduratu, Michael Beheims, Gedicht über Woiwoden Wlad II-Drakul, Dissertation, Bucuresti, 1903; J. Bleyer, Ein Gedicht Michael Beheims über Wlad IV-Woi-woden der Walachei (1454 —1462), in «Archiv des Vereins f. Siebenburgische Landeskunde, N.F. », XXXI, 1903.
7