RELATIILE ECONOMICE ALE TÂRII ROMÎNEÇTI CU TÀRILE PENINSULEI BALCANICE ÎN PERI Ó AD A FEUDALISMULUI TIMPURIU (see. X^XIII)
DINU C. GIURESCU
    Lucrarea de fa^à ifi propune o analizà de ansamblu privind schimbul de màrfuri intre teritoriul viitorului stat al Jarii Rominefti fi Peninsula Balcanica, ìncepind din secolul X — de la primele cristalizàri ale relajiilor de produce feudale — fi pinà la fìnele veacului al XlII-lea, cínd se incheie etapa feuda-lismului timpuriu. Pe temeiul materialului documentar, arheologic fi numismatic, vom urinari feluritele aspecte ale circula^iei màrfurilor fi anume prin-cipalele centre ale schimburilor externe, càile de comunicale pe uscat fi pe apà, categoriile de màrfuri, mijlocitorii negojului fi beneficiarli lui.
    Scopul lucràrii este ca, integrlnd ftirile cunoscute in cadrul istorie al ràsàritului fi sud-estului european fi aducìnd únele interpretan noi, sà dea cercetàtorilor vechii culturi romìnefti o idee mai limpede asupra imprejuràrilor de naturà economicà ce au prezidat pàtrunderea culturii bizantino-slave pe teritoriul tàrii noastre in secolele X—XIII. Urmàrind mifcarea màrfurilor pe baza unei documentata cit mai largi, fìxàm deopotrivà cadrul generai al schimbului de valori culturale fi contribuim la in^elegerea acelei « unitàri in diversitate » ce caracterizeazà complexa civilizare a popoarelor sud-est europene.
    Aparitia fi consolidarea rela^iilor de producjie feudale pe teritoriul patriei noastre 1 a avut urmàrile corespunzàtoare fi asupra schimburilor cu Peninsula Balcanicà 2. Prima beneficiará a fost clasa feudalà stàpinitoare : ea aduna dij-mele fi dàrile, ea folosea prestatiile tàrànimii dependente, in miinile ei se adunau banii fi obiectele de pret 3.
1	Procesul este analizat în vol. II al tratatului Isloria Rominiei, Bucureçti, 19G2.
     2	Pentru existent« schimbului de mârfuri în toate orînduirile sociale a se vedea K. M a r x, Capitalul, vol. III, Bucureçti, 1956, p. 319 çi vol. II, Bucurefti, 1958, p. 111 — 112.
     3	La curtea ducilor Salanus çi Glad (sec. X, început) se aflau, la venirea ungurilor, vase de aur si argint: Gesta hungarorum, édifia G. Popa-Lisseanu, Bucureçti, 1934, cap. XVI, XLIV, XLVI, cf. çi cap. XLII. Çtefan I ia numeroase bogâfii de la Gyula, voie-vodul Transilvaniei, dupa ce-1 ia prizonier (începutul secolului XI) çi de la Kean, ducele Bulgarilor si al Slavilor: Simon de Keza, Cronica Ungurilor, édifia G. Popa-Lisseanu, Bucuresti, 1935, cap. II çi Cronicon piclum Vindobonense, aceeaçi édifié.
359