celelalte graiuri slave, inclusiv graiurile sud-slave occidentale, unde reflexele grupurilor slave comune amintite este é, £, le, d, g, g etc 1.
    Un asemenea toponimie ar putea fi numele satului Peftere (magh. Pestifere) 2 (din raion. Caransebef), dacà nu ne-ar da de bànuit cà a fost creat de romtni pe baza apelativului rominesc de origine slava pesterà, pevere (<sl. daco-moesic pesterà; cf. bulg. neiyepa)■ De aceea sìntem nevoiti sa renuntàm la màrturia lui 3.
    Un toponimie bànà^ean, creat incontestabil de slavi, prezentìnd grupul consonantic sud-slav orientai zd pentru si. corri. *dj, este numele unui rìulet care se varsà in Dunàre ìn avai de Moldova-Nouà si al unui sat de pe valea acestui rìulet, aparfinind comunei Sichevita (raion. Moldova Nouà). Forma oficialà romìneascà a acestui toponimie este Liuborajdia4, ìn pronun£area dialeetala romìneascà L'iboràjda5. (Trecerea lui l'u-, tu- la li-, i- si pala-talizarea mutativà a lui d (ìn realitate d’), care devine africata palatalà d, sìnt obisnuite in graiurile rominefti). Primul fenomen e generai (cf. si. bljudb, Ijubovbnikb > rom. blid, ibovnic) 6. Trecerea d’> d e caracteris-ticà subdialectului bànà^ean (cf. deal > bàn. dal). Pe hàrtile militare numele afluentului Dunàrii e notat valea Liborajdea, cu i in prima silabà, conform pronuncimi locale, dar fàrà indicarea caracterului palatal al lui l si a lui d (ceea ce ar fi fost imposibil cu ajutorul gralìei oficiale rominefti, utilizate in hartà) 7.
    Autoritàrie austro-ungare au creat — pornind de la forma romìneascà
mai veche, dinaintea africatizàrii lui d fi a trecerii l'u- >l'i--formele Lyubo-
ràzsdia (numele pìriului) fi vàlye Lyuboràzsdia (numele vàii) 8, ca nume de sat fiind ortografiat Lyuboràsdia 9.
      1	I vi c, o.c., p. 36; P o p o v i c, o.c., p. 21 urm.
     2	S. M o 1 d o v a u — N. T o g a n, Dicfionarul numirilor de localitàfi cu poporatiune rominà din Ungaria, Sibiu, 1909, p. 166. Forma oficialà a acestui nume de sat este astàzi Pestera fIndicator alfabetic al localitàfilor din Republica Popularà Rominà, Bucuresti, 1956, s.v.).
     3	Privitor la toponimicele cu aspect slav, create de romìni din apelative romìnesti de origine slava, care prin urmare nu pot fi folosite la stabilirea particularitàjilor graiurilor slave vorbite odinioarà pe teritoriul Romìniei, vezi « Dacoromania », X, p. 240 urm. ; « Roma-noslavica » (RSI), I (1958), p. 9 urm., 19 urm.; « Cercetâri de lingvisticà » (CL), II (1957), p. 24 urm., 36 urm. ; E. Petrovici, Toponymes roumains d'origine slave présentant le groupe « voyelle + nasale » pour si. comm. *ç, in « Contributions onomastiques publiées à l’occasion du Vie Congrès international des sciences onomastiques à Munich du 24 au 28 août 1958 », Bucureçti, 1958, p. 33 urm. ; E. Petrovici, Etat actuel et tâches futures des études d’onomastique slave en Roumanie, in « I Miçdzynarodowa slawistyczna konfereneja onomastyczna w Krakowie w dniach 22—24 pazdiernika 1959, Ksiçga referatów » (Komitet jçzykoznawczy Polskiej Akademii Nauk, Prace onomastyczne, 5), Wroclaw—Warszawa — Kraków, 1961, p. 40 urm.; RSI, IV (1960), p. 42 urm.; RSl,\l (1962), p. 14 urm. ; ibid., IX (1963), p. 5 urm.
     4	Indicator alfabetic al localitàfilor din Republica Popularà Rominà, s.v.
     6 Comunicat de P. Neiescu, originar din localitatea Berzasca, situata la vreo 20 km spre est de Liuborajdia.
     6	Numele oficial Liubcova (comunâ in raionul Moldova Nouà) si Liubotina (câtun al comunei Plaviçevrfa, raion. Orsova) sînt rostite de localnici L'ipcova si L’ibocina, eu aceeasi trecere a lui l'u la l'i si eu palatalizarea mutativà bànàfeanà a dentalei. (Comunicat de P. Neiescu).
     7	Harta Marelui Stat Major: L — 34 — 116 — D — c (Sichevija).
8Milleker Bôdog, Délmagyarorszàg kôzépkori foldrajza, Timisoara, 1915, p. 51.
     9	Moldovan-Togan, o.c., p. 130 si 217, s.v. Liuborajdia çi §ichevi(a.
186