IOAN BOGDAN §1 REORGANIZAREA FACULTATII DE FILOZOFIE
231
10.000 de volume. Pentru a fi pàstrate si utilizate, se impunea gàsirea unei sali mari. Bogdan propunea ca in acest scop sa se amenajeze sala cea mare a Muzeului de antichitàti, unde se aflà colectia Kogàlniceanu. Piesele de aici urmau sa fie transportate ìntr-o alta sala, ce devenea liberà, materialele dintr-ìnsa fiind luate de Muzeul de stiinte naturale. Pìnà atunci ìnsà cea mai mare parte a càrtilor erau tinute in cancelaria profesorilor. Bogdan cerea aprobarea urgentà a propunerilor sale pentru a putea comanda mobilierulx. Seminariile au fost inzestrate cu aparate de proiectie, mobilier si càrti cumpà-rate din tara si din stràinàtate 2. Catedra de arheologie se imbogàteste cu o colectie de mulaje3, separatà de aceea a Muzeului de antichitàti, iar semi-narul de istorie anticà si epigrafie, condus de V. Pàrvan, avea o bibliotecà atìt de bogatà, ìncit necesita o sala specialà. Cu ajutorul lui Ioan Bogdan, si acest lucru a fost obtinut. Dupà spusele lui V. Pàrvan si dupà aprecierile ministerului, acest seminar se situa « la nivelul institutiilor similare din apus ». E1 dispunea de o salà specialà cu mobilier adecvat si cu o bibliotecà de 3.000 de volume, avind un fond lunar pentru achizitii de càrti. Rapoartele lui Pàrvan insusi prezintà toate acestea ca fiind opera decanului Ioan Bogdan 4.
     Si celelalte seminarii au fost, de altfel, puternic sprijinite de decan5. Din nefericire ìnsà, problema localului celorlalte seminarii nu a putut fi rezol-vatà decìt in parte. Din aceastà cauzà, biblioteca seminarului de slavistica era gàzduità ìntr-o salà a facultàtii de stiinte. D. Onciul tinea biblioteca seminarului de istoria romànilor la Arhivele Statului, iar aceea a seminarului lui N. Iorga era gàzduità in str. Banu Màràcine, unde era $i sediul Institutului sud-est-european.
     Vorbind de bibliotecile seminariilor, avem ìnsà, de fapt, in vedere biblioteca facultàtii, deoarece (in afara de cele douà dulapuri làsate de Biblioteca Centrala in 1892, cìnd se mutase la Academie), acestea au format nucleul ultimei. De existenta unei biblioteci la Facultatea de litere si filozofie se poate vorbi doar din anuì scolar 1907—1908. Primul inventar alcàtuit in anul 1909 aràta prezenta a 5681 volume, ce zàceau ìntr-un depozit. Din cauza lipsei unei sali speciale, aceste càrti nu puteau sa fie folosite de studenti. De aci importanza bibliotecilor de seminar. Pìnà la gàsirea sàlii ìnsà, Bogdan a luptat pentru màrirea fondului de càrti. Gr. Tocilescu a donat -668 volume, iar in 1910 Titu Maiorescu adàugase 1338 de càrti si brosuri. Dupà moartea lui Tocilèscu, facultatea de filozofie si litere a cumpàrat biblioteca acestuia, din care a retinut numai càrtile — in numàr de 4000 volume —, documentele si manuscrisele fiind dàruite Academiei, deoarece, asa cum aràta Ioan Bogdan in raportul sàu, acolo se puteau «pàstra mai cu folos» 6. Multumind lui Maiorescu pentru donatia fàcutà, Ioan Bogdan arata'Cà biblioteca facultàtii,
      1	Ibidem, Dos. 125/1910—1911, f. 60, 74.
      2	Ibidem, Dos. 127/1911—1912, Dos. 128/1911—1912, f. 121.
      3	Ibidem, Dos. 129/1911—1912, f. 54.
      4	Ibidem, Dos. 132/1911—1912, f. 14, 77.
       5	Vezi, de pildà, seminami de filologie romàna si istoria literaturii romàne. Dos. 133/1912 —1913, f. 132.
       c Univ. Bucuresti, Arh. Fac. filologie, Dos. 121/1910, f. 54—57.