ALEXANDRIA DIN ROMÀNA IN BULGARA
115
tàtor in Teteven1. Date biografice despre loan Raikovici Kifalov aproape nu s-au pàstrat. Exista numai insemnarea cà fi el, la fel ca fi tatàl fi bunicul sàu, a fost inainte de eliberarea de sub jugul otoman ìnvàtàtor in oraful sàu natal2. Numele sàu nu trebuie confundat cu numele unui alt bulgar cunoscut din Teteven, cu acelafi nume de familie, Mihail Kifalov, care a tràit mult timp in Romania fi se ocupa cu traducerile.
    Din cele de mai sus rezultà cà in sec. al XIX-lea, inainte ca Alexandria sà fie tradusà din limba greacà in limba bulgarà modernà, ea a fost tradusà de patru ori din limba romànà. Cele patru traduceri sint fàcute de cinci tra-ducàtori, in perioade diferite : prima—in 1810 de càtre Pavel Hadjiski Banku hagi Kiriakov din Kalofer ; a doua — in 1813 de càtre popa Spas fiul lui Hristov fi Lazar Dimitrov din Plevna ; a treia — in 1826 de Daskal Todor Pirdopski fi a patra — de Ivan Raikovici Kifalov din Teteven, la o datà necunoscutà, dupà primul pàtrar al sec. XIX. Toate aceste traduceri merita o cercetare lingvisticà specialà, pentru a se vedea calitàtile fi apropierea lor de originalul románese. Cea mai ràspindità dintre ele este a doua, din care existà mai multe copii, pe lingà cele douà copii ale traducerii originale. Prof. Kiril Mircev subliniazà cà, in afarà de copia din Troian, in aceastà traducere ifi are originea fi copia fragmentará a Alexandriei descoperità la Vrata*. La cele patru manuscrise continìnd textul celei de a doua traduceri mai trebuie sà adàugàm o copie pe care am descoperit-o la ìnceputul anului 1964 in oraful Veliko-Tàrnovo4. Cercetàrile intreprinse asupra acestui manuscris aratà cà este o copie dupà cea de a doua traducere. Copiftii au fost doi : popa Nedelko fi fiul sàu Mihai Popovici, care au tràit fi activat in oraful Sevliev, dupà cum reiese din cinci notite foarte scurte unde este indicat numele lor, oraful fi anul cind s-a fàcut copia. Voi da numai douà din aceste notite: La fila 61 verso (Pona nona Hhaeakok¿ ì«a) (Mina lui popa Nedelko, 1834) fi pe verso de la pag. 91: (p©K4 fl/VHXaHASRa cnirH nomi Nh-AìakSk-k chhé *awKA) (mina lui Mihail fiul lui popa Nedelko, anul 1834) Cei doi càrturari nu aratà dacà au copiat dupà autograful traducàtorilor sau dupà o copie mai tirzie. Traducerea este insà sigur aceeaa lui Spas fi Lazar Dimitrov.
    In afarà de manuscrisele amintite — traduceri fi copii ale Alexandriei — la Biblioteca Natio naia din Sofia se mai gàsesc fi alte manuscrise cu Alexandria5. Dar lipsesc màrturii dupà care s-ar putea stabili ce originai au
     1	Asen Vasiliev, TemeeencKvme iihpxeu, Sofia, 1948, p. 56, «i D. D. Stoicev, op. cit., p. 54—55.
     2	D. D. Stoicev, op. cit., p. 58.
     3	Kiril Mircev, art. cit.,
     4	Aceastá nouá copie a Alexandriei se aflá intr-un volum impreuná cu alte 20 de opere care formeazá o culegere de manuscrise $i se pástra de mul^i ani in casa Ivancái Hadjimihailova din orasul Veliko-Tárnovo. Actualmente manuscrisul se aflá ín Biblioteca Institutului Superior
Pedagogic „Fratii Chiril $i Metodie—Veliko-Tárnovo". Vezi G. D a n c e v, PbKonucen cOopuuK om Hmajiomo na XIX e. in «H3BeciH Ha HHCTHTyTa 3a jiHTepaTypa», vol. XVI, Sofia, 1965, p. 129—134.
      6	M. S t o i a n o v si H r. K o d o v, op. cit., vol. III, p. 444 nr. 1109, p. 445 nr. 1111, p. 446, nr. 1112.