310
CRITICA ?! BIBLIOGRAFIE
     Cele $apte studii cuprinse in volumul de fa^à, subintitulat Cehii 51 popoarele balcanici se ocupà de rela|iile dintre poporul ceh ?i popoarele balcanice In secolele XIX §i XX.
     Primul artieoi, semnat de Ruzena Havránková, trateazà despre Sprijinul acordat de opinia publica cehà ràscoalelor antiotomane ale slavilor de sud in anii 1875—-1877 (p. 5—53).
     íncá din 1874, cind in Herzegovina au loe unele acclini cu caracter haiducesc, sìnt semnalafi acolo iji ni^te combatanti cebi, inregimenta^i intr-un grup de garibaldieni, venivi in ajutor. In anul urmàtor in zona ràscoalei se aflà ziaristi ?i scriitori cehi ca Jan Neruda, Alois jiràsck s.a., care popularizeazà in coresponden^ele lor lupta de eliberare a poporului din Bosnia ni Herzegovina. Pe locul de frunte in Campania de presa care militeazà pentru cauza popoarelor sud-slave se situeazà ziarul „Politik". Ca voluntari vin in Herzegovina, in 1875, scriitorii Bohumil Havlasa, Frantiseg Klapka, apoi nijte medici ?i al^i 11 cehi, inrolafi in „legiunea prinfesei Natalia". Max Svagrovski face parte din legiunea bulgara de la Belgrad.
     La ràscoala bulgara din 1876 iau parte cìfiva cehi dintre cei care tràiau in Bulgaria. Unul dintre ei, Jifi Prosek, fusese in legatura cu revolucionara bulgari din Bucuresti. Aci, ca si la Rus-ciuc, ziarele cehe aveau corespondenZi. in materialele acestora sìnt relatate, printre áltele, eve-nimente de la Giurgiu, Lom, Cladova; de asemeni, se transmit stiri despre cetele lui Panaiot Hitov ?i Filip Totiu.
     AcZiuni larg desfàsurate pentru stringerea de ajutoare in bani 51 medicamente arata sen-timentele de simpatie ni solidaritate ale pàturilor largi populare pentru lupta de eliberare a popoarelor sìrb ?i bulgar. Autoarea studiului a folosit, pe lìngà izvoare contemporane (acte, gazete, calendare), bibliografie iugoslava, bulgara ni cehà, nu insà ni preZioasele materiale privitoare toemai la aceastà problema, publícate in mai multe rinduriin „Slavianskii Arhiv" de la Moscova1.
     Al doilea artieoi din volum, semnat de Vaclav Zacek, se reterà la Participarea cehilor la actiunile de apropierepolitica intre croati si sirbi in deceniul al 5-lea al secolului al XIX-lea (p. 55—91) Un rol important in aceastà acZiune il joacà revoluZionarul ceh Frantisek Zach, care acZioneazà in cadrul emigraZiei polone in frunte cu Czajkowski ni, totodatà, este in relaZii cu ministrai sirb
I.	Garasanin. Trebuie sà menZionàm cà atit Zach, cit ni Czajkowski, apar ni in actele privind min-carea panoptistà din Tarile Romàne. Prin aceasta, articolul prezintà un anumit Ínteres ni pentru istoriografia noastrà.
     Tot pentru compietarea cunontinZelor despre cadrai mai larg al anului revoluZionar 1848, poate fi util ni articolul lui Veselin Starcevic despre Vilém Dusan Lambì si iugoslava in anii 1848—1850 (p. 93—125).
     JifiCvetler serie despre Participarea cehà la fàurirea statuluì bulgar. Procurorii A. Bernkopf si dr. K. Svoboda, organizatori ai justifiei (p. 159—185). Ambii au lucrat in cadrele justiZiei bulgare dupà 1877—78. Primul a funcZionat ca procuror de regiune la Stara Zagora si la Plovdiv, pinà in 1905. Celàlalt a lucrat in aceeani calitate la Sliven, pìnà in 1885, manifestìndu-ni impotri-virea faZà de imixtiunea guvernului in treburile justiZiei. Ambii procurori, ca ni alZ¡ juristi cehi angajaZi in Bulgria, s-au manifestat ca oameni progressi ni patrioZi, punind intotdeauna justiZia in slujba intereselor adevàrate ale poporului bulgar.
     O problema de istorie contemporanà este abordatà deMiroslav Tejchman in articolul despre Miscarea revolufionaràdepe litoralul Adriatic in timpulprimului ràzboi mondial (p. 127—-158). Este vrba de unele acZiuni de sabotaj ni de alte acZiuni de luptà organizatà ale marinarilor slavi la Sibenik, Pola ni la Kotor, càlàuziZi de ideile socialiste ni de eliberare naZionalà.
     Douà articole din volum se ocupà exclusiv de relaZii romàno-cehe. Unul, semnat de Z d e n e k Konecny ni Pavel Hradeèny, se referà la Problema relafiilor comerciale intre Cehoslovacia si Romàniain anii 1919—1931 (p. 209-—241). Aceastàimportantà contribuZielacunoanterearaportu-rilor romàno-cehe dupà primul ràzboi mondial, cind cele douà popoare ni-au desàvirnit unirea in state nazionale, este bazatà pe o bogatà informaZie culeasà din arhivele cehoslovace ni complectatà cu unele date publícate in Cehoslovacia ni Romania. Se poate constata cà relaZiile comerciale ceho-romàne dateazà incà din vremea Austro-Ungariei, cind unele intreprinderi cehe ni slovace fàceau schimburi cu Romània. Schimburile continuà in noile condiZii de dupà eliberare, luind propoli
      1 Vezi bunäoarä : K. L. Strukova, Din istoiia relatiilor ruso-bulgare In anul 1876, Materiale privitoare la aclivitaXea Asociafiei de binefacere bulgari din Bucurefti (voi. pe 1959, p. 116 — 126) ; L P. Lihaciova, Apelul bulgarilor „Cdtre cre?tinätateu (voi pe 1962, p. 84—94); V. M. Hevrolina, Narodnicismul revolutionär fi mecatea de eliberare nafionalä in Balcani in 1873—1876 (vol. pe 1 966, p. 63 — 82) ; A. A. V I u n i a a, Participarea poporului bulgar la ràzboiul ruso-turc din 1877—1878 (voi. pe 1966, p. 222 — 232).