72
MARIA VÍRCIOROVEANU
(15 noiembrie), au apàrut in editii festive Cavalerii teutoni, Quo vadis, trilogia fi alte opere ale scriitorului.
    Opera sa continua sa ocupe primul loc intre traducerile din literatura polonà. Bibliografia Janinei Wilgat, Literatura polonà in lume1, insereazà la rubrica Sienkiewicz — intre anii 1954—1961: 303 titluri de opere apàrute in volum, in 43 de limbi (dintre care numai Quo vadis numàrà 141 de titluri), in timp ce pentru opera lui A. Mickiewicz se mentioneazà 93 de titluri, in 27 limbi, iar pentru cea a lui B. Prus — 84 de titluri, in 21 de limbi.
*
    Cititorul román a fàcut cunostin^à cu Sienkiewicz incà de acum mai bine de o jumàtate de veac. A fost citit cu un Ínteres viu si Constant, de la prima sa opera apàrutà in tàlmàcire romàneascà (Ianko muzicantul, 1901, traducàtor Al. Bràtescu-Voinesti) fi pina astàzi. Opera sa a constituit lectura preferatà a unor valori de prima màrime din literatura fi cultura noastrà, ca : M. Sadoveanu, Al. Bràtescu-Voinefti, N. Iorga, nu farà ecouri in scrisul lor.
     Julián Krzyzanowski, in volumul sàu bibliografie, referindu-se la Romània, insumeazà, pina in anul 1953, 37 de titluri. íntimpinind unele dificultàti de investigatie 2, bibliograful se oprefte la o aproximatie minima.
    In volumul sàu bibliografie privind traducerile din literatura polonà, Janina Wilgat adaugà la capitolul H. Sienkiewicz in Romània intre anii 1945—1961 incà 4 titluri. Articolul de fatà ifi propune sà imbogàteascà tabloul cuprins de cercetàtorii polonezi.
     Seria traducerilor din H. Sienkiewicz a inceput la noi cu partea cea mai realistà a creatiei scriitorului, cu nuvelele: Ianko muzicantul (1901), Natura fi vi ala (1901), Din memoriile unui perceptor (1904), ceea ce nu este lipsit de semnificatie, càci pledeazà pentru existenta unui putemic filon realist in perioada de càutàri fi incertitudini caracteristicà literaturii noastre in primii ani ai secolului XX s.
    Lui Al. Bràtescu-Voinefti, care dà prima traducere a nuvelei Ianko muzicantul, ìntr-o exemplarà formà artisticà, i se adaugà nume de scriitori cunoscuti, ca : Sofia fi Iosif Nàdejde, Cezar Petrescu, H. Lecca, sau de tradu-
     1	Janina Wilgat, Literatura polska w swiecie, Varfovia, 1965.
     2	Julián Krzyzanowski, op.cit., p. 157—159. Spre deosebire de celelalte fari, pentru care se face o catalogare cronologica, pentru Romania §i Olanda ordinea este alfabetica, pricina constituind-o neindicarea in volum a anului traducerii. In asemenea imprejuràri, bibliograful riscà sà treacà la o singurà pozifie douà publicafìi ale aceleia^i opere, scoase de aceea§i edi-turà, dar in ani difendi, §i invers. Este mai u$or de urmàrit anul de aparifie al traducerilor publícate in colecfii (Biblioteca pentru tofi. Lectura, floarea literaturilor stràine, Biblioteca „Lumen“ etc.), unde se indicà numàrul de ordine al volumului.
      O	altà dificúltate pentru bibliograf este schimbarea titlului originai, procedeu freevent $i la alte fari, a?a incít este greu uneori sà se poatà preciza despre care opera a scriitorului este vorba. Dupà o investigale a noastrà, dusà pinà In anul 1965, am ajuns la un numàr de 72 de pozifii in volum. De asemenea, am identificat unele opere care apàruserà in traducere sub un titlu indepàrtat de originai, §i care fuseserà trecute in bibliografia lui Krzyzanowski sub semnul intre-bàrii. (Nu sint incluse la numàr si traducerile apàrute in reviste periodice ?i ziare).
      3	Printre primele traduceri se numàrà ?i romanul Prin foc fi sabie, apàrut in ziarul lui N. Filipescu «Epoca», Bucuresti, in primele luni ale anului 1901.