HENRYK SIENKIEWiCZ IN ROMANIA
77
wi.cz 1, dar cà el cunoafte foarte bine unele amànunte intime din viata scriito-rului, din deprinderile sale, din felul sàu de a lucra. Prefatatorul informeazà cà Sienkiewicz nu se apucà sà serie decìt atunci cìnd planul noii opere, pe care 1-a gìndit indelung, este pe deplin stabilii. Serie izolat in cabinetul sàu, in tovàràsia luminoasà sau tristà a personajelor sale. «Serie repede — informeazà Atanasie Niteanu, — nu transcrie niciodatà si corecteazà putin. Lucreazà de la orele 8 pìnà la 1. Rare ori serie cìteva pagini fi dupà amiazà, in zilele senine». Din relatàrile asupra biografici operei fi creatorului ei, nu este cu neputintà ipoteza cà autorul acestei prefete, care a fost fi editorul celor mai multe traduceri din opera lui Sienkiewicz, sà fi venit in contact cu lumea literarà varfovianà, sau poate chiar cu scriitorul, in Polonia, cu prilejul jubi-leului a 25 de ani de creatie, càci iatà ce serie mai departe : «Si, spre a termina aceastà micà biografie a unui om afa de mare, citàm vorbele rectorului Aca-demiei din Varfovia, promaniate cu ocazia jubileului : „ Jubileul lui? E nunta de argint ìntre Sienkiewicz fi sufletul polonez"».
     Fie cà fi-a luat informatiile din surse directe, fie cà le-a cules din izvoare scrise, editorul romàn se aratà a fi la curent nu numai cu situatia din Polonia, ci chiar cu editarea in lumea intreagà a operei lui Sienkiewicz : «... Quo vadis pe care il reeditez acum, fi al càrui succes in America a fost enorm ; romanul Quo vadis s-a vindut acolo in 700.000 volume».
    Informàrile se completeazà fi se adincesc pe màsura inaintàrii in timp. ìntr-o prefatà la traducerea romanului Quo vadis, traducàtorul, Al. Iaco-bescu, incearcà o incadrare a lui H. Sienkiewicz in istoria literaturii polone, in climatul literar al celei de a 2-a jumàtàti a sec. al XlX-lea. Referindu-se la evolutia literaturii polone in sec. al XX-lea fi la creatia unor poeti fi pro-zatori ca Adam Mickiewicz, Julius Slowacki, Ignacy Kraszewski, Stanis law Wyspianski, Wladyslaw Reymont, Stefan Zeromski, Alexander Swieto-chowski, Henryk Sienkiewicz, prefatatorul romàn subliniazà optimismul, realismul robust al literaturii polone, rolul ei covirfitor in pàstrarea unei unitati sufletefti, a conftiintei nazionale fi a ìncrederii in viitor 2. Despre H. Sienkiewicz prefatatorul serie cà s-a impus din capul locului ca un talent cu uriafe resurse de exteriorizare, ca un artist desàvirsit, ca un distins cugetà-tor fi estet.
    Prefa^a scriitoarei Sofia Nàdejde, autoarea traducerii romanului Prin foc fi sabie, amintefte despre inalta valoare artisticà a romanului : «... e tre-buitor sà atragem luarea aminte a cititorilor asupra insufirilor acestui roman,
      1	Vezi prefaÇa lui At. N i Ç e a n u la Quo vadis de H. Sienkiewicz, Bucureçti, 1908.
      „In vreme ce el (romanul Prin foc si sabie) aparea ca foileton al ziarului, publicul polonez nú avea alt subiect de vorbà. O doamnà pe care o prietenà o gasi plîngînd ràspunse la ìntre-barea ei :
      —	De ce pling ? Da nu çtii noutatea ? Bar a fost luat !
      Bar era fortàreata din romanul lui Sienkiewicz, care fu luatâ de inamic In ìmprejuràri tragice.
      Se mai zice ca, un lucràtor naiv duse preotului toate economiile sale ca sa slujeascà un parastas pentru sufletul lui Podbipiçta, unul din eroii romanului Prin foc fi sabie".
     2	Al. Iacobescu, prefatà la Quo vadis de H. Sienkiewicz, Bucureçti, Editura „Cuge-tarea", 1939.