270
LUCIA DJAMO-DIACONITÀ
neul Román (1892) — prezentare obiectivä, stiintificä a relatiilor politice si culturale ale celor douà popoare vecine, strìns legate prin trecutul lor multi-secular.
     Apreciind lucrarea, acelasi V. Jagic relevä mai ìntìi faptul cä « profesorul Bogdan nu se ocupa numai cu publicatii savante, ci si prin viu grai cultiva ideea unei largi reconsideran din partea romànilor moderni a vecinilor slavi »
    Nu este lipsit de Ínteres faptul cä desi conferinta a apärut ìntr-un rezu-mat inexact in ziarul bulgar «CBo6o.ua »2 ìnaintea aparitiei in limba romàna, profesorul L. Miletici de la Universitatea din Sofia a propus publicarea integrala a conferintei ìn limba bulgarâ. Recenzìnd lucrarea, L. Miletici afirma : « Profesorul I. Bogdan a adus importante servicii ambelor popoare », deoa-rece prin astfei de expuneri despre legäturile cultural-istorice din trecut se poate aräta cä « in baza acelor legäturi românii si bulgarii si în viitor pot si trebuie sä träiascä în cele mai bune relatii »3. Slavistul bulgar aprecia în mod deosebit expunerea lui I. Bogdan relativ la dezvoltarea culturii slavone în 'l'arile Romàne în timpul cînd Bulgaria era sub jugul turcesc, afirmìnd textual : « Autorul a expus frumos rolul cultural al Romàniei de-a lungul epocii robiei noastre sub turci. Dupä cäderea Bulgariei, Romania a rämas nu numai loe de azil, ci si propagatoarea culturii bulgare »4.
    în Cultura romàneascà veche (Bucuresti, 1898), I. Bogdan relevä trasaturile esentiale ale valorilor spirituale create ìn trecut de poporul román, care fâcînd cunostintä cu o culturä sträinä, dar pe care a perfectionat-o, a ridicat-o pe o treaptä superioarä, imprimìndu-i träsäturi specifice. L. Miletici, apre-ciind-o ca lucrare de valoare, afirma cä « autorul a privit istorie tema sa, ca un bun romànist si ìn acelasi timp ca slavist »5.
    Un alt mod de exprimare a aprecierii de care s-a bucurat I. Bogdan din partea unor slavisti de peste hotare ìl constituie propunerile de colaborare la luerari de slavisticä de importantä internationalä. în acest sens vom menziona faptul cä Vatroslav Jagic, intemeietorul revistei « Archiv für slavische Philologie », care 1-a pretuit pe I. Bogdan încâ din timpul studiilor marelui nostru slavist 6, 1-a solicitât apoi sä colaboreze la numärul festiv (vol. 25) al periodicului.
     De altfei, I. Bogdan numit « prieten iubit si credincios » este primul cäruia V. Jagic, ìntr-o scrisoare din 21 IX 1894, i-a impärtäsit proiectul aleätuit cu C. Jirecek si cu A. Brückner, de a pregati un compendiu al filologici slave si al stiintelor auxiliare —- Grundriss der slavischen Philologie und ihrer Hilfs-
     1	Ibidem, t. XVIII, 1896, p. 288.
     3 Vezi ziarul «CBo6o.ua », VI, Sofia, 1892, nr. 783—784 ; vezi si recenzia lui L. Miletici in « EtjirapcKH nper.ic;i », an. II, cartea XII, Sofia, 1895, p. 116—120 ; P.P. Panaitescu op. cit., p. XXIII.
     3	Recenzia menzionata mai sus, p. 116—120.
     4	Ibidem, p. 119.
     6	Recenzia in « B-bJirapcKHH nperaefl » an. IV. cartea XII, 1898, p. 150—151.
    6	Vezi §i Vatroslav Jagic, Spomeni mojega Hvota, vol. II, Belgrad, 1934, p. 139 unde menfioneaza pe I. Bogdan printre cei mai activi membri ai seminarului säu : vezi si I. Lupas, I. Bogdan, p. 25—26, in care este publicatá o scrisoare din 14 XI 1902, prin care V. Jagió isi exprima satisfacía pentru räspunsul afirmativ primit de la I. Bogdan — care i-a trimis studiul Über die rumänischen Knesen.