ALEXANDRIA DIN ROMANA IN BULGARA
111
Alexandriei, scrisâ si tradusa din moldovalaha din Tara Româneascâ ìnlimba macedo-bulgara, ìntru slava ?i prea marirea ve§nicei §i fericitei pomeniri, de catre un bulgar de dincolo de Dunare, patriotul macedonean Pavel Hadjiski Banku hagi Kiriakov din Kalofer, 1810, luna iunie, 29).
    Traducàtorul nu arata dacá a tradus de pe vreuna din editiile româneçti ale Alexandriei, ori s-a folosit de un manuscris. Cercetârile prof. M letici au arâtat câ originalul nu este manuscrisul Alexandriei românesti din anul 1795 1 care se aflâ la Biblioteca Nationalâ din Sofia, ci Kiriakov a folosit alta Alexandrie româneascâ, tipâritâ cu litere chirilice in anul 1809, în România 2.
    Zece ani mai tîrziu, prof. Kiril Mircev a publicat un ait manuscris, descoperit de dînsul la Mânâstirea din Troian çi care este o copie dupâ o alta traducere a Alexandriei3. Prof. Kiril Mircev a dovedit câ manuscrisul dateazâ din 1816 çi câ versiunea pe care o contine are la bazâ tot Alexandria publicat in limba românâ în anul 1809. între aceastâ traducere si cea publi-catâ mai înainte de Miletici existâ o deosebire esen^ialâ : copia de la Troian este mult mai aproape de original, în timp ce prima traducere este o pre-lucrare liberà a textului románese. Cu tóate câ manuscrisul de la Troian este numai o copie si nu cuprinde nici o însemnare explicitâ asupra limbii din care s-a tradus, în urma cercetârilor prof. Mircev s-a dovedit câ are la bazâ textul románese si câ, deci, Alexandria a fost tradusâ din limba românâ în limba bulgara modernâ de douâ ori : o datâ în anul 1809, iar a doua oarâ ceva mai tîrziu. Prof. Kiril Mircev nu a arâtat anume cînd a fost efectuatâ cea de a doua traducere deoarece i-au râmas necunoscute alte douâ manu-scrise intrate în Biblioteca Nationalâ din Sofia încâ din anul 1924 çi 19294.
    în manuscrisul de la Troian gâsim cîteva adnotâri în care este indicat atît numele copistului — Popa Penciu — cît çi numele posesorului manu-scrisului dupâ care s-a copiât: Popa Spas, fiul lui Hristov din Plevna ;
                                                                                                   il
    «Cid KiiHra mo ca hjpH>u Ha i.ut aaiâaHApiM HcnHcaX ia a:-ik no Ilium \’\-
 T	T
'Mi.woR'h ch w cnaca ncniv Xphctoktv chhtv w nA’kKfH'K h koh a mhté Aa phmé
__T n
Erik Aa npocTH corpíuiíNÍÉTO h Torace ka no IIihMO Ha mta ks, ^awis»1
(Aceastâ carte ce se numeçte Alexandria am scris-o eu Popa Penciu fiul lui Dimov, de la Popa Spas, fiul lui Hristov din Plevna. §i cine o titeóte sa spunâ : Dumnezeu sâ-i ierte pacatele. §i atunci am fost popa Pendo la 26 ani, 1816).
    Dar, la o atentâ cercetare, ms. nr. 1108 achizitionat de Biblioteca Nationalâ din Sofia în 1924® se dovedeçte a fi toemai originalul dupâ care a fost copiât manuscrisul studiat de prof. Mircev. în cîteva adnotâfi fâcute pe acest
      1	B. Tonev, op. cit., vol. I, 1910, p. 518, nr. 583.
      2	Aceastâ édifié este men^ionatà çi în Alexandria, édifia îngrijità çi prefa^atà de prof. Dan Simonescu, Ed. II, Bucureçti, 1958, p. 26. Ea reproduce édifia din 1794 a lui Petru Bart.
     3	K. Mircev, Oufe édita Hoecôb.ieapcKa AAexcaHdpun om itaicutomo ua XIX «ex, în «Po-OTrnHHK Ha Co4>HftCKHH yHHBepCHTCT, MCTOpHHeCKO-^HJIOJIOrHHeCKH ÿaKyjiTeT» vol. XLIII, 1946/47.
    *	M. Stoianov çi Hr. Kodov, Onuc lia CAasüHCKume pbKonucu e CoifiuücKama Hapodna 6u6AUomeKa, vol. III, Sofia, 1964, p. 440—441, nr. 1107, p. 441—444. nr. 108.
     5	M. Stoianov çi H. Kodov, op. cit., vol. III, p. 441 nr. 1108.