CRITICA SI BIBLIOGRAFIE
313
a lui K.S. Kalinovski („Màrturiile" lui V.F. Ratcz ca izvor istorie). Este vorba de Constantin Vikenti Semeonovici Kalinovskii, figura marcantà a ràscoalei din 1863 in Bielorusia çi Lituania, totodatà creator al publicisticii revolu^ionare bieloruse $i redactor al primei gazete in limba bielorusà. SchiÇînd tràsàturile concepZiilor despre lume ale lui Kalinovskii, G.V. Kiselev constata cà acestea nu pot fi reconstituite ìn ìntregime numai pe baza materialelor cunoscute pìnà în prezent, ci se impune o largire a cercetàrilor si gàsirea unor noi surse de informare. Una dintre acestea sìnt „Màrturiile" lui Vasilii Fedorovici Ratcz despre ràscoala din Lituania çi Bielorusia, pe care autorul articolului le prezintà. $i le analizeazà pe larg. Acestea constituie un important punct de piecare spre noi investiga^ii ìn problema tratatà.
     La aceeasi perioadà se refera articolul lui I.S. Miller, intitulât: nponaeanducmcKail òen-mejtbHocmb H.n. Oeapeea e 1863 e. u òepHCKOH nwnospatfiun (Hoebie òamibie U3 apxuea Ea.iauieeu-ua — IJomoiiKoeo) (Activitatea propagandistica a lui N.P. Ogarev si tipografia de la Berna (Date noi din arhiva lui Balaçevici-PotoZkii, p. 53—81). Autorul studiazà arhiva depusà la Biblioteca din Cracovia a lui Balate vici-,,PotoZkii", agent provocator al polirei Zariste totodatà al polirei franceze. El perlustra coresponden^a emigran^ilor politici ruçi çi polonezi, re^inìnd copii in arhiva sa personali. Astfel s-au pàstrat unele date $i despre N.P. Ogarev, colaboratorul cel mai apropiat al lui Herten la Londra, ìn legàturà cu tipografia organiza^iei „Zemlea i volea" la Berna. Este vorba de çase proclamaci adresate solda^ilor çi poporului ìn 1863, redactate de Ogarev. Patru dintre eie nu au trecut prin mîinile lui Balaçevici, ci au fost aduse la Berna pe alta cale, putìnd astfel fi difuzate ìn Rusia.
     O problemi din istoria lexicografiei ruse (Hi ucmopuu pyccKoü AeKCmozpatpuu, p. 124— I3l), este infà^isatâ in paginile volumului de M. D i d i a k i n çi Z. N. S t r e k a l o v a, care analizeazà $i subliniazà importanza çi rostul unui „Lexicon polono-slav", ìntoemit de càtre un anonim in 1670, iar astàzi se gàseçte in manuscris la Arhiva Centrala de stat a actelor vechi din Moscova.
     M. B e 1 z a publicà traducerea necunoscutà pìnà acum, a imnului alcàtuit de patriotul $i poetul polon Juliusz Slowacki, in vremea expatrierii sale dupà ràscoala polonà din 1830—1831. Traducerea in limba rusà scoasà acum la ivealà aparÇine lui Valeri Iakovlevici Briusov (Epto-C06CKUÜ nepeeod «TUMita» C/ioeai/Koeo p. 146—149), corespondent al gazetei „Russkie viedomosti“ in Polonia in vremea primului ràzboi mondial.
      De asemeni, A.S. M î 1 n i k o v scoate la ivealà un act autograf al lui J. Dobrovski din 1825, prin care atestà cà seminarul lui de slavistica a fost freeventat de Vaclav Hanka, bibliotecar la Muzeul ceh din Praga.
     O serie de alte comunicàri $i materiale documentare publicate in volum privesc istoria bulgarilor, sìrbilor si macedonenilor.
      Astfel, materialele inedite privind istoria ràzboiului ruso-turc din 1877—1878 (HeonyÒJiuKO-eaHHbie Mamepua.iN no ucmopuu pyccKO-mypeifKoU eoùubi 1877— 1878 p. 240—261) adicà cele 22 de documente din perioada februarie 1878—februarie 1879, publicate de A.A. Ulunian, arata grija §i ìn^elegerea de care au dat dovadà autoritàrie militare rasenti pentru situala popula^iei turce din Bulgaria stràmutatà in vremea luptelor $i, sub influenza propagandei ostile, ìngrijoratà de soarta ei proprie.
     Ìn scurta sa comunicare despre Cepôbi u ôomapbi e ycmbedyiiaüchOM EyÒ3KaKCK0M Kaianb-eM eoùcKe (Sîrbii çi bulgarii ÌnrolaZi in oastea càzàceascà din Bugeac, (p. 132—137), in 1806— 1807, A.D. Bacinski arata cà aceçtia proveneau ìn cea mai mare parte dintre locuitorii stabiliZi în principatele Dunàrene çi in Basarabia, mai puZini provenind din regiunile sud-dunà-rene. Reiese de asemeni cà ìn aceastà oaste erau ÌnrolaZi si moldoveni.
      O paginà din activitatea bulgarului K. 2inzifov, propagator al literaturii bulgare in Rusia, în speZà colaborarea lui la culegerea „Poezia slavilor“ ìntoemità de N.V. Herbel (1871), se poate vedea din cele douà scrisori ale lui în aceastà chestiune (IJucbMa Kceitocfiouma -)KuH3U(p06a K H. B. repòejiw, p. 229—233). în una din eie Zinzifov menZioneazà cà a primit recent la Moscova unele dintre jurnalele bulgàreçti care „din nou au ìnceput sà aparà in Turcia $i in Vlaho-Molda-via" (p. 231).
      Date noi despre Societatea secreta bulgarà „Iskra" in 1892, culese din arliviele Odesei, n& dà S.B. Bernstein (Taünoe òoAzapcKoe oòufecnieo u «HcKpa» 1892 <’od.. p. 166—171). Aceste materiale se referà la Bone Gheorghiev, membru al Comitetului revoluZionar secret bulgaro-macedonean „Iskra" din Odesa. Fost participant la complotul ìmpotriva lui S. Stambulov la Sofia, condus de PaniZa, Bone Gheorghiev se refugiazà la Odesa, de unde autoritàZile ruseçti il expulzeazà. Ulterior, in iulie 1895, Bone Gheorghiev participé direct la un alt complot ìmpotriva lui Stambulov, care de data aceasta este asasinat.