IOAN BOGDAN ÇI REORGANIZAREA FACULTATII DE FILOZOEIE
229
    4.	Studentii erau obligati sa audieze mai multe cursuri decit cele preva-zute in proiectul de regulament. De exemplu : cei de la specialitatea istorie-geografie audiau toate cursurile de la istorie, dar isi alegeau la licentâ fie numai istoria românilor, fie numai o parte a istoriei universale, chiar dacà aceasta nu se specifica in diploma1. Nu mai insistam asupra altor detalii, precizind insa ca, desi Ioan Bogdan a trebuit sa renunte la unele din propunerile sale, totusi cele mai multe din modificârile dorite de el au fost admise de facultatea ieseana si regulamentul a intrat in vigoare in cursul anului 1908—1909, repre-zentind si de asta data o cotitura importanta in organizarea facultâtii. în orice caz, regulamentul facultâtii din Bucuresti, s-a fàcut separai de cel al Universitari din Iasi, modificindu-se legea la locul necesar, asa cum s-a aràtat mai sus.
    împreunâ cu colegii sai, Ioan Bogdan a colaborat apoi la alcàtuirea noii legi a invàtamintului superior din 1912 2, lege cunoscutà sub numele de legea Arion. Cu aceasta ia sfirsit contributia lui Ioan Bogdan la organizarea Facul-ta^ii de filozofie si litere din Bucuresti pe calea elaborârii çi modificârii unor pârti din legile si regulamentele privitoare la structura si functionarea ei. La punerea de acord a regulamentului facultâtii cu noua lege, cerutà de minister Consiliului facultâtii la 17 aprilie 19123, Ioan Bogdan nu a mai putut colabora, fiindcà zece zile mai tirziu a trebuit sâ înceapâ girarea functiei de prorector al Universitâtii deoarece rectorul Ermil Pangrati, devenind ministru al lucra-rilor publice, cel mai vechi decan trebuia, pînâ la alegerea noului rector, sa îndeplineascâ functia de prorector 4. De asemenea, dupâ cum se va aràta mai jos, de la 1 iunie acelasi an, Bogdan a fost confirmât ca rector al Universitâtii. Ca atare, modificârile au fost propuse de o ccmisie al càrei raportor a fost Vasile Pàrvan.
    Un alt sector in care contributia decanului Ioan Bogdan la organizarea Facultâtii de filozofie si litere a fost importantâ este aceea a organizarii semi-nariilor 5. în primul rind, Ioan Bogdan a sustinut in fata ministerului cererile profesorilor pentru îmbunâtâtirea bazei materiale a seminariilor. Astfel, la 4 ianuarie 1907 Ioan Bogdan inainta ministerului un amplu memoriu referi-tor la organizarea seminariilor facultâtii. Dupâ un scurt istorie al înfiintârii lor, se arata necesitatea crearii seminariilor pentru acele specialitàti la care nu existau inca, precum si necesitatea de a le inzestra cu biblioteci corespun-zâtoare. Dupâ pârerea sa, nu era nevoie de seminarii pentru fiecare speciali-tate ìn parte. Pentru facultatea de filozofie çi litere era nevoie de 6 seminarii, grupîndu-se cite 2—3 specialitàti la un loc. Planul propunea acordarea încâ-perilor necesare, cu mobilierul respectiv, cu aparatele çi hàrtile necesare. Aceasta cu atit mai mult cu cit, la acea data, Universitatea din Bucureçti, prin incorporare a vechii ei biblioteci la aceea a Academiei, râmâsese fàrâ o
     1	Univ. Bucuresti, Arh. Fac. filologie, Dos. 114/1908—1909, f. 296.
     2	Ibidem, Dos.' 29/1911—1912, f. 125—26, 130—31, 149—150.
      3	Ibidem, i. 79, 106.
      4	Ibidem, i. 76.
      6	Vezi, de pildà, pentru seminami de geografie al lui S. Mehedint> si pentru cel de psiho-logie experimentalà al lui C. Eàdulescu-Motru, Dos. 110/1907, f. 110, 111.