STEMA CU PI SANIE DE LA TREI IERARHI
257
aceeafi literà se gàsefte In cuprinsul inscriptiei de mai sus in cuvintele : moaaìrckoh fi ka«ii>thhh*, nemaiexistind nici o indoialà asupra lecturii noastre.
      Recent N. Grigoraf a incercat sa dea o lectura cit mai corectà a inscriptiei, fàcind totodatà men^iunea justà, cà „diferitele transcrieri fi traduceri ale acestei inscriptii“ au determinai o nouà cercetare a acesteia, ceea ce s-a fi realizat cu concursul a trei colegi de la Institutul de istorie si arheologie din Iafi.
      Din pacate, fi de data aceasta s-au strecurat unele erori In editarea textului slavon al pisaniei, credem noi, fi din cauza unor grefeli de tipar1.
      2.	Melchisedec, neputind descifra textul inscriptiei imediat dupà numele lui loan, fiul lui Vasile Lupu, a intregit lectura cu o formulà intilnità in generai in inscriptii fi anume : E<Mr»sOAH h ck3,\a adicà ,,am binevoit fi am zidit". Textul In forma aceasta a fost preluat de ceilal^i cercetàtori care au republicat inscriptia.
      3.	De asemenea, Melchisedec a citit grefit numele lui loan, fiul lui Vasile Lupu, transcriin-du-1 hoh a .
      In felul acesta, pe baza lecturii corecte a intregului text al pisaniei din 20 aprilie 1638 de pe turnul clopotnità de la Trei Ierarhi din Iafi se poate afirma cà la aceastà mànàstire mefterii constructor! au Iucrat concomitent la inàl^area intregului complex arhitectural, dindu-i o infà-tisare mareará de cetate in mijlocul orafului feudal.
     Stema cu pisanie de la Trei Ierarhi reprezintà o operà artistica de seamà, fàcind parte integrantà din seria crea^iilor sculpturale din secolul al XVII-lea specifice Moldovei. Ea reprezintà in fond stema dezvoltatà a Moldovei fi constituie un element component al màretelor constructii ecleziastice, continuind, totodatà, tradita inaugurata de Stefan cel Mare la Putna.
      Intocmai ca fi pisaniile de pe clopotni^ele de la mànàstirile Probota 3, Slatina 4, de la bise-rica Sf. Dumitru din Suceava 6, de la mànàstirea Dragomirna6 fi de la biserica din Cetatea Neam-tului7, stema cu pisanie de pe turnul clopotnità de la Trei Ierarhi se inscrie in seria pieselor originale moldovenefti din secolele XVI-XVII, care se ìncheie cu splendida pisanie pusà de Duca Vodà pe turnul clopotnità de la mànàstirea Cetàtuia 8.
     Cea mai apropiatà analogie pentru stema cu pisanie de pe clopotnità de la Trei Ierarhi
o	aflàm in pisania pusà tot de Vasile Lupu, in anul 7154 (1645—1646), la biserica din Cetatea Neamtului, fi care a fost dusà mai tirziu la mànàstirea Secu9.
     Defi problemele de heraldicà moldoveneascà privind stemele dezvoltate ale Moldovei, care sint insorte de pisanii, nu au fàcut obiectul unui studiu special, totufi consideràm cà aceste opere de artà medievalà prezintà o deosebità importará pentru cunoafterea evolutiei fi dezvol-tàrii artei feudale moldovenefti. Din acest punct de vedere credem cà pisania de la Trei Ierarhi nu este lipsità de Ínteres.
       1	N. Grigora?, Inscriptia tumulili clopotnità al mànàstirii Trei Ierarhi din lofi, in Anuarul Institutului Ue istorie si arheologie, Iasi, I, 1964, P- 169 — 170, unde apar r,\H1 in loo de rAHTk sau 110 in loo de huí ?i áltele.
       *	La Melchisedec (op. cit.) p. 170—171) este evidenti grecala de tipar HOH in loo de , hoh corectati abia in 1904 de Al. Lapedatu.
*	G. B a 1 5, Bisericile fi mànàstirile moldovenefti din veacul al XVI-lea, Bucurejti, 1928, p. 261, fig. 316.
        *	Ibidem, p. 151, fig. 171; p. 262, fig. 317.
       5	Ibidem, p. I4I, fig. 161.
        6	G. Bal?, Bisericile fi mànàstirile moldovenefti din veacurile al XVII-lea fi al XVIII-lea, Bucuresti, 1933 p. 349, fig. 533.
        7	R a d u Popa, Cetatea Neamfului, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1963, p. 22, fig. 6.
«V. Dràghiceanu, Cetàtuia de la lofi, in Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, 1913, p. I4I, fig. 1.
       9	G. Bal?, op. cit., p. 334, fig. 519.
  17	— 554