CRITICA 51 BIBLIOGRAFIE
291
    B.	Trubetkoi, riyuiKUH e Mosidaeuu, ed. Ili, «Kapra Mojiäobchhcks» Chisinau, 1963.
      in domeniul pu^kinologiei s-au facut in ultimili timp progrese remarcabile, mai cu seamä in directa cercetàrilor actività^ii creatoare a poetului in perioada exilului in sud. ìn URSS au devenit o tradire conferitele anuale ale pu§kinologilor, in cadrul càrora se scot mereu la ivealä noi documente §i materiale arhivistice inedite §i se prezintä lucräri de exegezä literarà si studii comparatiste, care au inceput sä fie publícate intr-o serie de volume sub titlul generic de ,,Pu$kin in sud“.
     O incercare de sintezà a acestor cercetäri, circumscrisä la perioada anilor 1820—1823, o reprezintä lucrarea lui B. Trubetkoi Pupkin in Moldova, ajunsä la a treia edi^ie. Este rodul unor cercetäri pe care autorul le face de aproape douà decenii.
     Activitatea lui Puskin in Moldova coincide cu perioada maturizärii politice a geniului säu sub influenza ideilor revolucionare ale celor mai radicali dintre decembrijti, cu etapa tre-cerii de la romantism la realism, a unor intense cäutäri creatoare $i a perfecjionärii màiestriei sale artistice.
      Sprijinindu-se pe lucräri memorialistice, biografice, de istoriografie literarä, publícate inainte de revolute de V. P. Gorciakov, P. V. Annenkov, P. I. Barteniev, I. P. Liprandi,
A.	F. Veltman, P. I. Dolgoruki, F. N. Lughinin, A. Ia^imirski 5.a., pe operele puskinologilor sovietici M. A. Tiavlovski, M. L. Brodski, L. P. Grossman, B. S. Meilah, B. V. Tomaievski, D. D. Blagoi, ca ?i pe cercetärile recente ale puskinologilor din R. S. S. Moldoveneascä, I. C. Varticean, S. F. Bogaci, A. T. Bors, S. S. Ciobotaru, V. P. Coroban $i atyii, autorul incearcä sä reconstituie atmosfera social-politicà a epocii si biografia artistica a poetului, evitind ten-dintele vulgarizatoare, de suprasolicitare a anecdodicului, existente in unele lucräri anterioare, consacrate vie^ii lui Pu$kin in Moldova. Accentui principal in cartea lui B. Trubetkoi cade nu atit pe detaliul biografie, cit pe analiza creatici poetului in aceastä perioada, pe cercetarea implicatiilor ideologice §i artistice ale epocii, reflectate in opera din tinerete a lui Pufkin.
      Prima parte a lucràrii, cuprinzind mai mult de o treime din volum, este destinata studierii condi^iilor social-istorice ale Moldovei in timpul lui Puskin, unui scurt istorie al Chi^inàului incepind cu diploma din 1420 a lui Alexandru cel Bun pinä in primele decenii ale veacului trecut, analizei raportului lui Puskin cu decembristii (P. I. Pestei, V. F. Raevski, M. E. Orlov, P. S. Pufcin, K. A. Ohotnikov) cu loja masonicä nr. 25 „Ovidiu", folositä de decembri$ti ca o formä a conspira^iei politice, legäturilor acestor organiza^ii cu mi^carea de eliberare a Greciei de sub jugul otoman — „Eteria", condusà de fratii Ipsilanti, atitudinii diferite a lui Pu?kin fata de o parte din boierimea bästinaje =i fa^ä de oamenii din popor ai Moldovei, pentru folclorul, limba si istoria cäruia a manifestat un vàdit Ínteres. O aten^ie deosebitä acordä autorul rela^iilor lui Puskin cu scriitorii Constantin Starnati ?i Costache Negruzzi.
      Ultímele douä capitole ale carpii studiazä crearía lui Puskin in timpul cit s-a aflat in Moldova, precum si operele lui de mai tirziu, legate de anii exilului.
     Evoluind sub semnul romantismului progresist, crearía lui Puskin in aceastä perioada marcheazä o nouä etapä in dezvoltarea poetului, caracterizatä prin freeven^a elementelor de realism si democratism, prin abordarea unei tematici impregnate de protest revolutionär, prin ìntruchiparea artistica a unor teme, motive $i chipuri legate, direct sau indirect, de via^a Moldovei. Autorul subliniazä cä scopul urmärit de persecutorii lui Puskin prin exilare nu a fost atins, ci, dimpotrivä, a dat rezultate contrarii celor scontate. Relatiile cu aripa cea mai extremistä a decembristilor, atmosfera revolucionara ¡ji abunden^a noilor impresii au fecundat spiritul creator al poetului, care a scris in acefti trei ani peste o sutä de poezii printre care : „Salul negru", „Lui Ovidiu", „Lui Ceaadaev", „Napoleon“, „Pumnalul“, „Prizonierul din Caucaz", a inceput „Fintina din Bahcisarai", a scris poemul „Gavriliada", „Fratii tilhari" $i, fapt deosebit de semnificativ, a inceput romanul in versuri „Evgheni Oneghin", scriind, pro-babil, aici §i cunoscuta strofä a VII, privitoare la problemele politco-sociale §i economice ale Rusiei pe care o citeazä Marx §i Engels in lucràrile §i scrisorile lor.
      Dacá prima $i, in anumitä mäsurä, ultima parte a cär^ii lui B. Trubetkoi au un caracter pronuntat documentarist ?i istoriografie, aducind o bogà^ie de material faptic din lucräri anterioare, precum si rezultatele cercetàrilor proprii in arhive, in partea a doua predomina cercetarea literarà propriu zisä, analiza ?i interpretarea operelor, integrate in contextul generai