232
C. N. VELICHI
« defi nu are o vechime decìt de trei ani », numàrà aproape 10.000 volume, aceasta farà bibliotecile seminariilor de limbi slave fi istorie x.
    Fondul de càrti sporea mereu2. ín afarà de súmele obifnuite pentru bibliotecile seminariilor, Bogdan mai cerea ministerului sà acorde pentru anul 1910—1911 un fond de 4.000 de lei pentru legarea càrtilor dàruite facultàtii de prof. I. Cràciunescu — 2300 volume de pret, care ìnsà, nefiind legate, nu puteau fi date in uz, un fond de 11.000 de lei din care voia sà umple cu rafturi «o salà intreagà din localul Universitàtii fi anume aceea care provi-zoriu a servii pentru decanatul Facultàtii de filozofie fi lit ere fi pe care am destinat-o acum pentru bibliotecà ». Aci se vor depozita biblioteca Cràciunescu fi Tocilescu, precum fi «biblioteca filozoficà a d-lui Titu Maiorescu, pe care d-sa mi-a fàgàduit cà o va dàrui chiar anul acesta facultàtii noastre». In total (cu fondurile seminariilor), súmele se ridicau la 30.000 lei, ceea ce, afirma Bogdan, « este cea mai micà sumà spre a intìmpina necesitàtile actúale fi urgente ale facultàtii ». Dupà aceea, ràminea ca in fiecare an sà se acorde suma de 4.000 lei « pentru tóate seminariile la un loc » 3. Mai tirziu, secretarul facultàtii, M. Buzescu, a fost numit bibliotecar 4, iar in decembrie 1913 s-a amenajat fi sala de lecturà a bibliotecii, care a inceput sà functioneze efectiv in ianuarie 1914 5.
    Anii care au urmat fi ràzboiul 1-au ìmpiedicat pe loan Bogdan sà-fi desàvirfeascà opera. In timpul ocupatiei germane Universitatea a avut mult de suferit fi numai grafie lui loan Bogdan — in acea vreme prorector — pier-derile au putut fi limitate 6.
    Desigur, sint incà destule de spus despre loan Bogdan ca decan al Facultàtii de filozofie fi litere. Este totufi neapàrat necesar sà mentionàm incà alte citeva aspecte.
    ín primul rind, este vorba de organizarea internà a facultàtii. «De la moartea lui Laurian — afirmà un cunoscàtor al istoriei vechii Facultàti de filozofie fi litere — fi pina la venirea lui Bogdan, decanatul devenise un post biurocrat, in care se puneau doar rezolutiile pe hirtii. Profesorul Bogdan era un bun administrator. In aceastà directie dinsul a fàcut pentru facúltate mai mult poate decit oricare decan » 7. Ìntr-adevàr, este surprinzàtor cum loan Bogdan, care a desfàfurat o activitate didacticà fi mai ales ftiintificà apreci-atà atìt de elogios fi peste hotarele tàrii, care a fost tot timpul prefedinte al
     1	Ibidem, Dos. 122/1910, f. 40.
     2	La 7 martie 1911 se cerea ministerului ordonantarea sumei de 500 lei prevàzutà in buget pentru abonamente la reviste literare ?i pedagogice. Dos. 124/1910—1911, f. 129, Dos. 125/ 1910—1911, f. 8—49.
     3	Universitatea Bue. Arh. Fac. filologie, Dos. 125/1910—1911, f. 8 si urm.
     4	Ibidem, Dos. 133/1911—1912, f. 39.
    1	Marin Popescu Spineni, op. cit., p. 59.
' Constantin K i r i { e s c u, Istoria ràzboiului pentru intregirea Romdniei, 1916— 1919, Bucuresti, 1927, I, p. 169, 176; III, p. 143, nota 1. Arh. St. Bucuresti, Min. Instr. Dir
III	Dos. 10/1917, f. 35, Univ. Bucuresti. Arh. Rectorat. Dos. 212/1918, Arh. Fac. filologie, Dos 152/1915—1920, p. 39—40.
    7	Marin Popescu Spineni, op. cit., p. 50.