CRITICA SI BIBLIOGRAFIE
31»
 la s/irsitul secolului al Xlll-lea si in secolul al XIV-Iea, dupä datele actelor de notariat. Se constata un puternic avint al comerfului in vremea aceasta. Problema organizàrii mestesugurìlor la Raguza in secolele XIV — XVI este tratatä de N. P. Mapancikova, urmärindu-s© indeosebi procesul de diferen^iere sodala in cadrai breslelor. O scurtà comunicare a lui B. I. Borzunov si V. V. Zaharov se referä la Economia si relafiile sociale in orasul Scradin dupä datele statutului sàu, in secolele XIII—XIV.
     Alte regiuni balcanice de asemeni sint studiate sub acest raport. E.P. Naumov dàOprivire asupra schimbàrilor social-economice survenite in Serbia, Macedonia si Zeta in cea de a doua jumà-tate a secolului al XIV-Iea, adicä in perioada desträmärii taratului lui Du?an sì a penetratici oto-manilor.
     Abordind interesanta Problema a jupelor si a jupanilor, V. P. Gracev, supune analizei critice pärerile emise in trecut in aceasta chestiune, fäurite sub influenza conceptiilor lui Hegel si ale lui Evers despre formarea societätii si a statului. Incercàrile unor istorici marxisti ca, pornind de la astfel de invechite scheme de evolutie a statului, sä explice organizarea politica a slavilor de sud inainte de formarea statului, de asemeni n-au o bazà teoretica $i nici documentarà. Ter-menii „jupa" §i „jupan" indicà in diverse perioade cele mai diferite categorii $i institutii.
     Douä dintre materialele privind istoria medie se referä la regiunea Donului. A. N. Mosk a-lenko serie despre Aparifia vechilor asezàri rusesti pe Don, iar A.D. Priahin studiazà Problema monumentelor de tip inifial catacombian pe cursul superior si cel mijlociu al Donului.
     O	altä serie de studii si articole trateazä probleme de istorie modernä ?i contemporanä. Atrag atentia in primul rind materialele privind istoria polonà. Astfel, A. I. Bortnikov comunica date inedite Despre legäturile lui A.N. Kuzmin-Karavaev cu organizafiile revolutionäre polone. Kuzmin-Karavaev este un ofiter rus care a stat in fruntea unui grup de ofi(:eri revolutionär! §i a fost in relatii cu revolutionarul polon Konarski, in deceniul 4 al secolului trecut. Articolul Dinistoria legàturilor revolutionärepolono-italiene, semnat de G. V. Berdnikov, se referä la deceniul al 7-lea §i la relatiile lui Garibaldi cu polonii. Lupta presei bolsevice pentru Intärirea legàturilor dintre proletariatul russi cel polon (1910—1914) este infäti?atä de B. I. Tabacinikov. E. K. Zaharcenko prezintä Lupta lui Karl Liebknecht si a Rozei Luxemburg cu contrarevolufia cu prilejul puciului din 6 decembrie 1918. in articolul T. I. Baskakovei Din istoria relafiilor culturale sovieto-cehoslovace este vorba de eseurile literare ale lui Ìulius Fufiik scrise in Uniunea Sovietica.
     Douä materiale de la aceastä rubricä privind perioada postbelicä trateazä teme din istoria slavilor de sud : I. Ianu aratä Istoria organelor puterii democrat-populare pe leritoriul Macedonici (1941—august 1944); A.I. Dobroncenkov schiteazä Càile destudiu a experienjei inaintate a clasei muncitoare sovietice de cätre oamenii muncii din Bulgaria (1949—1957).
     La rubrica „Criticä §i bibliografie“ se gäsesc exprimate opinii despre renajterea slavä,
A.N. Iasinski ca istorie al Cehiei, relatare despre publicarea unor materiale din arhivele orasului Split, precum $i o descriere a materialelor publicate in secolul trecut in jurnalul „Filologiceskie zapiski" din Voronej.
      Dupä rubrica „Cronicä", in cadrai cäreia gäsim, printre altele, date despre Lubor Niederle, urmeazä, in traducerea ruseascä, textul cartularului de la mänästirea sf. Petra (Supetar-Dalmatia) din sec. al XII-lea, cu care se incheie acest volum de utile contributii la cunoasterea istoriei diver-selor popoare slave.
S. IANCOVICI
PA3BHTAK, Zajecar (R.S.F. Iugoslavia). Fascicolele 1—6/1964; 1—6/1965.
     Editata de íntreprinderea de tipàrituri regionalà „Timóle" din Zajeiar §i destinata publi-cului cititor mai larg, revista «Pa3BHTaK» are o tematica bogatà si variata. Pe lingà probleme sociale $i culturale de actualitate, in ea sint tratate teme de istorie, folclor, etnografie, istoria artei ?.a. privind regiunea de nord-est a Serbiei, vecinà cu tara noastrà si cu R.P. Bulgaria. íntrucit regiunea a fost putin cercetatà, materialele in care acum este dezvàluit trecutul si specificul ei, toemai prin caracterul lor locai §i inedit prezintà un interés deosebit.
Unele dintre materialele privind probleme de istorie veche si arheologie regionalà constituie-un rezultat al lucràrilor efectúate actualmente la Portile de Fier. Astfel, intr-un editorial (nr.
4—5/1964) sint aràtate obiectivele sàpàturilor arheologice pe anii 1964—1970 in zona lucràrilor