240
SILVIAN COSTIN
     II.	Vom lua acum un al doilea fragment pentru a-1 compara.
     In v ersiunea documentului publicat de N. Iorga serie :
     « Ambasadorul Angliei il considera ca „agent oficios". El (ambasadorul Angliei — S.C.) a spus (lui Gh. C. Filipescu — S.C.) : „Cel mai bun lucru pentru ^ara dumneavoastrâ este de a pàstra firul, firule^ul care va unente de Poartà. Acesta nu poate deveni niciodatà un lanf».“
      In copia scrisorii existente în Arhiva M.A.E. acelasi pasagiu este redat în felul urmàtor :
     « „El (ambasadorul Angliei — S.C.) a adàugat : „Crede^i-mà, cel mai bun lucru pentru Çara dumneavoastrâ este de a pàstra firul, firuletul care va unefte de Poartà". Eu (Gh. C. Filipescu •— S.C.) i-am ràspuns : „Acest fir, domnule ambasador, noi nu ìncercàm sà-1 rupem ; tot ceea ce sîntem în drept sâ vrem este ca acest fir sa nu poata deveni niciodatà un lant“. »
     Ce putem desprinde din compararea celor doua fragmente?
     1)	Nu încape nici un fel de ìndoialà cà lordul Augustus Loftus, ambasadorul Angliei la Petersburg nu putea sà-1 asigure pe Gh. C. Filipescu cà „firuletul" care ne unea cu Poarta nu s-ar fi putut transforma niciodatà ìntr-un lant. Aceasta pentrucà el, ca fi al^i diplomaci englezi din vremea aceea, legaci de problemele orientale, aplica, pe cìt ii stàtea in putinfà, preceptele statu-quo-ului balcanic, cristalízate de politica lui Stratford de Redcliffe. Acesti diplomaci erau— afa cum serie plastic în ambele versiuni ale documentului analizat — „stàpìni^i de o panicà ridicola in fa^a a tot ceea ce ar putea compromite interesele Partii". Or, lordul Loftus, fiind unul dintre acefti diplomaci englezi, (despre care Gh. C. Filipescu adaugà — expresia se gàsefte doar ìn copia scrisorii existen.e ìn Arhiva M.A.E. a R.S.R.— atìt de sugestiv, cà sìnt „ìntr-un cuvìnt, (...) mai turci decît turcii înfifi"), nu s-ar fi putut exprima în fata lui Gh. C. Filipescu afa cum reiese din versiunea documentului publicatà de N. Iorga.
     2)	în acelafi timp trebuie sà recunoaftem cà, din contextul ambelor versiuni ale documentului, ca fi din ìntreaga noastrà politicà autonomà fa^à de Poartà, mai aies în preajma ràzboiului de independentà din 1877—1878, este mai limpede fi mai corespunzàtor situa^iei politice de atunci fragmentul prezent in copia scrisorii din Arhiva M.A.E. Ràspunsul dat de Gh. C. Filipescu lordului Loftus este cìt se poate de explicativ pentru iritarea acelor cercuri diplomatice din Petersburg care nu vedeau cu ochi buni scopul fi modalitatea prezenÇei lui Gh. C. Filipescu ìn capitala Rusiei. Iar atitudinea demnà fi fermà a lui Gh. C. Filipescu faÇà de sfaturile lordului Loftus nu poate decît sà ne umple de mìndrie1.
     Dat fiind cà nici una dintre versiunile textului originai al documentului analizat nu ;ste integralà, din fiecare lipsind alte pasagii, putem conchide cà eie se completeazà ìn mod fericit ìnlàturìnd únele erori, ìmplinind unele informaci. Imbinate, gàsim in eie :
     a)	ràspunsul plin pe demnitate a lui Gh. C. Filipescu dat ambasadorului Angliei la Peters-
burg;
     b)	solicitudinea — evident interesatà — a lui Gorceakov fi Stremonkov fa^à de calitatea de facto a lui Gh. C. Filipescu sau fata de ofensa produsà de Kiamil Pafa aceluia.fi ;
      c)	primirea càlduroasà fàcutà lui Gh. C. Filipescu de o serie de diplomaci stràini acredita^i la Petersburg — îndeosebi a generalului Le Flò, ambasadorul Franfei, care a fost singurul care 1-a primit ìn calitate de ìnsàrcinat de afaceri. Toate acestea reprezintà tot atìtea jaloane in firul eforturilor constante ale fàrii noastre pentru afirmarea de far; to a independen^ei fatà de Poartà, independentà proclamata fi de jure numai dupàtrei anide la scrierea acestui raport.
      1	Redàm mai jos, in paralel, cele douà fragmente, in originai :
în versiunea publicatâ de N. Iorga.
«L’ambassadeur d'Angleterre le considère comme „agent officieux". Il dit: „La meilleure des choses pour votre pays c’est de conserver le fil, le soupçon de fil qui vous unit à- la Porte. C’est qu’il ne puisse jamais devenir une chaîne". («Correspondance diplomatique roumaine sous le roi Charles I-èr (1886—1880), Paris, 1923, pag. 309, doc. nr. 34, fi idem., II-ème édition, Bucarest, 1938, pag. 115, doc. nr. 277).
în copia scrisorii existenteîn Arhiva M.A.E.
„11 ajouta : „Croyez-moi, la meilleure des choses pour votre pays, c’est de conserver le fil, le soupçon de fil qui vous unit à la Porte". Je lui répondis: „Ce fil, Mr. l’ambassadeur, nous ne cherchons pas à le couper ; tout ce que nous somme en droit de vouloir, c’est qu’il ne puisse jamais devenir une chaîne". » (Arhiva M.A.E. a R.S.R., vol. 237, fila 2461.