62
DUMITRU COPÍLU
In sprijinul afirmatiei, sìnt citate1 adesea mostre ca acestea :
M ecjiH BeTKH B paMy 6bioT M TOnOJIH TpCBO'/KHbl, —
Be/ib 3TO B MHpnbiñ mom npnioT TbI BXOflHUIb OCTOpO*HO . . .
JlyCTb «3aBTpa» *H3Hb TBOK) npHÔQBMTb, «Biepa» yaaBHib oth tboh,
H y Teôsi OAHO «cero«»«» —
BpeMeH TeKyuine cTpyw .. .
 (§i daca...)
(Cu mîine zilele-ti adaogi)
„Chiar dacá n-ai çti rusente, ritmul çi rima acestor traduceri (Si dacâ... etc.) ne-ar face s-o ghicim... Eminescu în limba rusâ este un geniu transplantat“ 2, iar aceste tâlmâciri au capacitatea sa transmita toatâ „gingâsia çi frumusetea lui Eminescu“ 3.
    Datorità acestor traduceri, Eminescu va deveni „unul dintre cei mai iubiti scriitori ai societâtii ruse“ 4. Asemenea aprecieri contrasteazâ eu nume-roasele afirmatii din presa aceleiasi epoci privind nivelul artistic nesatisfâcâ-tor al multor tâlmâciri în alte limbi ale poeziilor lui Eminescu 5.
    în U.R.S.S., opera si personalitatea lui Eminescu devin o prezentà per-manentà abia ìn ultímele douâ decenii (traducerile antebelice, sporadice, au râmas fârâ un ecou larg), în special dupâ sârbâtorirea din 1950 a centenarului naçterii poetului. Pînâ în anul 1950, numârul cel mai mare de versiuni strâine din opera lui Eminescu se realizeazà în limbile francezâ, italianâ, maghiarâ, polonezâ, englezà, germanâ etc. Dupâ aceastâ datâ, printre cele multe care apar, un loe de frunte îl ocupâ, fârâ îndoialâ, tâlmâcirile rusesti6. Numârul
efortul traducátorului, care „a pàtruns in cele mai intime ascuuzisuri ale intuitici artistice dintr-o creale stràinà, dovedind rara indeminare de a atinge inanimile originalului“ Articolili lui I. Buz-dugan este comentat in Dcr. (1929—1930), VL (1928), Bul. M. Em. (1939) etc.
1	Cf. Bul. M. Em. 1939, fase. 17, p. 35 ; Cmpanuifbi dpy^óbi, Chisinàu, 1958, p. 191 etc.
     2	Igor Jekin, Note msestì despre Eminescu, Bul. M. Em., 1939, fase. 17, p. 33—36. (autorul cochide : versiunea unor poezii „stàruie sà transpunà in sufletul slav eternul specific románese... Numai in limba rusà s-ar putea traduce astfel“.
    3K. Popovici, M. SMunecKy e pyccKux u yh-pauHcxitx nepeeoòax, In volumul: Cnipanuifbi dpy*c6bi, Chisinàu, 1958, p. 191.
     4	Evstafii Negovski, Oóufiie Momuebi e no33uu IlyiuKiiHa u 3MunecKy, in «KajieH-Aapb flHeit riyuiKHHa», (Calendarul zilelor lui Puskin), fascicola 4, Bucure$ti, 1937, p. 267.
     5	Al. E 1 i a n, Eminescu in limba francezà, CL, nr. 6 — 9, 1939, p. 1469—1537; Nicanor et Comp. (Ibràileanu), Eminescu in stràinàtate, VR, 1927, voi 4, p. 345 („Traducerile nu sint bune, nu redau pe Eminescu...“) ; E. Herzog, Eminescu in America, FS, l/II 1927, p. 76 (Traduceri ìn prozà, eie sufàr multe schimbàri neinfelese, care rápese sinceritatea originala §i gingàsia poeziei") ; Alfred MargulSperber, Despre traduceri din Eminescu in trecut, FI, 14/1 1950 etc.
     6	In ordine cronologica acestea sint — avem in vedere numai edibile consultate de noi, publícate in anii 1950-1964 — nu mai pufin de 12 : M. Eminescu, Cmuxu, Moscova, 1950, 130 p. (54 titluri) ; 3apy6eoKHa>i Aumepamypa (Crestomazie), Moscova, ed. Ili, 1950 (4 titluri) p. 569—572, M. Eminescu, Cmuxu, Moscova, 1958, 288 p. (117 titluri) Ah-mo/toeuM pyMbiHCKoii no33uu, Moscova, 1958, (41 titluri, p. 233—280) ; M. Eminescu, Cmuxu, Bucure^t., 1959, 47 p. (8 titluri) ; PyMbutCKan .mmepamypa (Culegere...) Nr. 2, Bue., 1959, (4 titluri) ; AiimoAoeuH MOAÒaecKOù no33uu, Moscova, 1960 (15 titluri, p. 159—202) ; M. E m i-n e s c u, fíoópoü iioeu, Chisinàu, 1961, 12 p. (4 titluri) ; M. Eminescu, Jlyvaifisp, Chisinàu,
1962,	28 p. ; M. Eminescu, K3AUH, Chisinàu, 1963, 20 p. ; M. Eminescu, ffoópbiù Mo.iodeif CAe3oeoù poMcdenimit, Bucure^ti, 1964, 42 p. (8 titluri).