308
CRITICA 51 BIBLIOGRAFIE
rin^à stratul bulgàresc 51 cel moldo-valah, vizibil in lexic, ortografie si in ornaméntele caracte-ristice" (p. 54—55).
     Dintre diverse contribuii mai màrunte publícate in paginile acestor volume, socotim cà merita a fi menzionata Originea cuvintuluì „poguslo" (15—16, p. 20+—207), de V. Putañee. Acest cuvint din textul inscripZiei de pe mormtntul uneirudea Cràiforului Marco de la Ohrida, datata in 1369, pinà acum a fost pus in legatura cu denumirea instrumentului muzical „gusla“, desi aceastà combinale nu dàdea nicidecum un sens dar textului in cauzà. V. Putañee explicà provenienza cuvintului „poguslo" din grecescul arcò yA,<i>(Ji<; care inseamnà : poreclit, zis. Prin càderea vocalei iniziale fi prin metateza produsà in pronunZarea slava (poglosom, poglusom), expresia greceascà menzionata a dat pe „poguslom" din inscripZie, astfel cà ea capata acum un sens dar. Tot V. Putañee làmurefte Reflectarea vechiului adjectiv dalmatin „sanctus" in onomastica litoralului croat (13, p. 137—176). Aceastà problema a fost abordatà de C. JireÈek acum 60 de ani, apoi a atras atenZia romanistului croat Petar Skok. Adincind acum problema, V. Putañee stabilente o lista bogatà de topice fi antroponime care cuprind in componenZa lor fórmele reduse ale lui sanctus : su, sut, sat, st, sto 5.a , prezente in nume ea acestea : Sutandrija, Sutilija, Sutpe-tar, Sutvid, Sumpetar, Stomorija, Stafiliò etc.
      O serie de probleme analízate in studiile menzionate se regàsesc la rubricile „Critici fi recen-zii" fi „Revista revistelor", unde sint analízate materialele de specialitate apàrute in URSS (vol.^15—16), Cehoslovacia (voi. 13) 51 Polonia (voi. 13) etc.
      Nu trebuie neglijatà rubrica „InformaZii“, in cadrul càreia, pe lingà fapte la ordinea zilei in viaZa ftiinZificà, se gàsesc fi informaZii importante cu privire la rezultatele unor cercetàri sau descoperiri de materiale. Se relateazà, bunàoarà, cà au fost descoperite moastele lui Chiril (voi. 13, p. 24). Un Liturghier al lui Hrvoje VukSió, luat de catre turci inca la 1526 din Ungaria si de care nu se mai ftia nimic vreme de fapte decenii, a fost regàsit la Constantinopol in fosta biblioteca a sultanului Abdul Medzid (13, p. 243—245).
      Dupa cum se vede, publicaZia Institutului de antichitàZi slave din Zagreb, pinà in prezent nesemnalatà fi puZin cunoscutà in cercurile noastre stiintifice, merita tot interesul, pentru pro-blemele de istorie literarà slava fi indeosebi pentru problemele de literatura glagolitica pe care le abordeazà in primul rind.
S. I ANCO VICI
   rOMHinfbAK d>MJIO3O0CKOr &AKYJITETA Y HOBOM CAffY, - ; KftHra Vili, Novi Sad, 1964—1965, 402 p.
     Volumul 8 al Anuarului Facultàfii de Filozofie din capitala Voivodinei cuprinde nume-roase articole consacrate in cea mai mare parte problemelor de istorie literarà, mai puZin de istorie propriu zisa, de literaturà sau filologie.
           Tratind, Despre denumirea „scifii" pentru slami din Balcani in scrierile Anei Comnena, dr. Barisa Krekic constata ca, dacàin alte cazuri denumirea de „sciZi“ poate fi controversatà, referirea scriitoarei bizantine la personajele Borii si Gherman, in „Alexiada", ca sciZi in sens de slavi este darà çi nu mai comporta indoieli.
     Dr. Slavko Gavrilovic trateazà in mod foarte documentât istoria orasului Irig—de la ciumadin 1793 pìna la revolutia din 1848—49. Acest ora?, unul din cele mai importante centre comerciale din Srem pinà la bintuirea catastrofalà a ciumei care a nimicit o jumàtate din populaZia lui, s-a putut dupà aceea reface çi aputut infiori din nou, datorità libertàZilor acordate çi datorita trecerii locuitorilor sài de la starea de iobâgie la statut contractual.
      Despre O incercare de interdiefie a opirelor lui Dositej Obradovic in Serbia, in anul 1842, serie Vaso Vojvodic, aràtind cà iniziativa in acest sens a venit din partea patriarhului ecumenic Antim din Constantinopol. Nu s-a stiut pinâ acum cà mitropolitul Petar Jovanovic al Serbiei a fàcut in acest sens demersuri formale pe lingà autoritàZile competente fi cà acestea i-au ràspuns cà nu este cazul sa procedeze la interdicZie intrucit scrierile lui Dositej nu dàuneazà religiei. Nici mitropolitul nu a fost insistent in indeplinirea dorinZei patriarhului si sinodului ecumenic. Operele lui Dositej au fost din nou publicate la Belgrad in 1845, fapt care semnificà izbinda curentului laic.