82
MARIA VIRCIOROVEANU
Familiarizat din copilárie cu atmosfera molcomá a satului moldo vean, Sado-veanu toarná in caracterele personajelor sale nostalgia locurilor in care se nasc §i cresc, o inclinare spre filozofie. Eroii sái, desi rázboinici, sint tipuri contemplative interiorízate, atit mijcárile sufletesti cit $i cele exterioare sint domoale. Scriitorul pátrunde in psihicul autentic moldovean, redindu-1 cu tonalitátile, cu plámádirea lui specificá. Aceasta din punct de vedere al struc-turii temperamentale. Cit prívente familia socialá din care scriitorii isi recru-teazá eroii, in timp ce Skrezetuski reprezintá intruchiparea idealului de cava-ler, Tudor este inainte de tóate rázesul neaos moldovean, nedreptátit, jefuit de pámint, apartine cu totul altei lumi decit eroul trilogiei. Directia frámintá-rilor, sensul existentei lui Tudor nu imprumutá nimic din experienta persona-jului sienkiewiczan. Tudor prívente in zárile unui orizont mai larg, in care se contureazá idealuri deosebite de cele ale lui Skrzetuski. Este un tip sadovenian, cu continuitate in celelalte opere ale scriitorului, in Fratii Jderi, in Nicoara Potcoava, in §oimii, nu ne pare zámislit dupa un model. Este un tip legat de seria eroilor de balada populará.
     Trecind la motivul rápirii femeii iubite, un fel de leit-motiv al romanului istoric sienkiewiczan, il intilnim si in alte opere ale lui Sadoveanu, in Nunta Domnifei Ruxandra, in Fratii Jderi etc... De altfel, motivul, de factura romanticá, se intilne^te des in literatura universalá. Similitudinea de situatii— Magda rápitá de un cazac, Elena—furatá $i ea, de un cazac — ar putea sá aibá la baza o similitudine de realitáti. in fond cazacii au fost vecini si ai mol-dovenilor si ai polonezilor.
    Totu.^i, cKiar acceptind ideia preluárii acestui motiv de la Sienkiewicz, remarcám la Sadoveanu un mod propriu de intelegere §i de tratare a conflic-tului dragoste — datorie.
    Chiar dacá in centrul intrigii se aflá o femeie — a§a cum afirma Lukasik — Sadoveanu páráse$te la un moment dat conflictul erotic, sau mai bine zis deplaseazá centrul intrigii de pe planul erotic pe cel social. Acest conflict scriitorul román íl folose^te ca pe un mijloc de investigare si analizá socialá. íntilnirea cu Magda este un pretext pentru a descoperi adincimea unui conflict de neimpácat: „Intre noi stá urá $i moarte“, spune Tudor Magdei.
    Motivul prieteniei dintre cei trei tovará^i de arme (Skrzetuski, Podbi-pieta, Wolodyjowski) nu este pur sienkiewiczan. Se íntilne^te la Dumas de asemenea. íl considerám mai degrabá (la Sadoveanu) un motiv popular, motivul fratilor de cruce, atit de frecvent in literatura noastrá populará. Si doar $tiut este cá Sadoveanu a apelat din plin la crearía populará, la legendá, la cintecul vitejesc, la traditia oralá. Si cu totul altfel este tratat acest motiv la Sadoveanu. Prietenia celor trei tovarási de arme, de nationalitáti diferite (Tudor, Cantemir-Bey, Birnová), care se unesc sá lupte in numele dreptátii, are un caracter simbolic.
    Ceea ce distanteazá insá $i mai mult cele douá opere, este atitudinea scriitorilor fatá de izvoarele istorice. Romanul Prin foc $i sabie fixeazá momen-tul ráscoalei lui Bogdan Hmielnitchi $i al inábusirii acesteia, Neamul §oima-re$tilor reprezintá lupta pentru domnia Moldovei intre §tefan Tomsa, sprijinit de rázefime, §i familia Movilestilor, ajutatá de marea boierime moldoveaná. Ambii scriitori au pástrat fidelitatea fatá de faptele ce ilustreazá mersul