318
CRITICA SI BIBLIOGRAFIE
slavilor care din dezamàgire s-a întors la Zagreb çi acolo totuçi a contribuit la propagarea literaturii ruse.
      în Rusia a stat (1858) ca émigrant çi Evgheni Kvaternik, militant de seamâ al miscârii nationale croate. Din aceastâ vreme i-au ràmas în arhivele ruseçti o „Autobiografie“ si un memoriu despre càile si posibilitadle de dezvoltare a rela^iilor ruso-croate în viitor. Ambele documente, importante pentru cunoasterea concep^iilor lui Kvaternik si a vie^ii lui, se publica aci integral de catre V. I. FreidsonfO Mcu3itu u denmejibHocmH Eazenun KeamepmKa, p. 139—150).
      Conducâtorul râscoalelor din 1852—1853, 1857 çi 1861—1862 în Herzegovina, Luka Vukalovié, de asemeni çi-a gàsit adàpost în Rusia. Unele aspecte din via^a lui si nâdejdile de reluare a luptei se vàd din cele 11 scrisori adresate diploma^ilor çi dregàtorilor rusi, publícate în volum de N. I. H itro va (IIucbMa JlyKU ByKûAoeuKa, p. 204—221). într-un memoriu adresat lui Gorceakov în mai 1870, eroul herfegovinian î?i descrie mai pe larg lupta dusâ în Herzegovina. în alte scrisori el cere ajutor ca sà meargà în Herzegovina sau în Muntenegra pentru a continua lupta. împrejurârile însâ au dictât râmînerea lui Vukalovié în Rusia, la proprietatea ce i s-a donat în Radolovka, unde a çi mûrit (1873).
       Un Ínteres deosebit prezintâ cele sapte scrisori aie revoluZionarului socialist §i publicist sîrb din Bosnia, Vasa Pelagié, adresate slavistului rus Apol. Alex. Maikov ín perioada sep-tembrie 1889—octombriel886, publicate acum de D. F. Poplîko (IJucbMa B. Tlemzma k
A.	A. MaitKoey, 1880—1886 ee. p. 233—248). Urmárit pentru propaganda socialista de catre autoritáZile austriece ocupante ín Bosnia, V. Pélagie se adâposteçte pentru o vreme ín Romanía. De aici el militeazá neobosit pentru cauza poporului sáu. Cinci din scrisorile publicate sínt expedíate din Bucuresti, una din Turnul Severin çi una din Rusciuk. De obicei ísi indica adresa si odatà semneazâ româneçte : Pelagici. Este mulZumit de toleranZa de care dau do-vadá autoritáZile romane. Acestea nu 1-au deranjat decít la intervenZia Austriei, dar si atunci doar i-au indicat ait domiciliu. „Românii ma simpatizeazâ, serie el, dar zic cá trebuie totuçi sâ Zmà seamâ de voinZa statelor mari" (p. 243). Referitor la un manifest împotriva prinZului Rudolf al Austriei, pe care vrea sâ-1 punà în circulaZie, în Bucuresti si în alte pârZi, Pelagié îçi exprimà convingerea câ desi va fi eventual arestat, ulterior va fi eliberat si onorat „de càtre autoritáZile din Turcia, Bulgaria çi Tara Româneascâ" (p. 240).
      în Bucureçti, foarte probabil la tipografía ziarului „Independerá României" (cum citeazâ el titlul ziarului, p. 224) si-a tipârit V. Pelagié memoriul, document de bazà al miçcàrii din Bosnia si Herzegovina, intitulât : „Memoire bosniaco-hérzégovinien adressé aux amis de la liberté et de la justice siégeant aux parlements et en général aux représentants du peuple et de l’opinion publique". Aceastà informaZie, ca ?i áltele cuprinse în aceastâ corespondenZà, constituie puñete de plecare pentru eventualele investigaZii în arhivele româneçti în vederea lâmuririi problemei sederii revoluZionarului bosniac în Zara noastrà, problema necercetatâ la noi.
S. IANCOVICI
    BOnPOCbl MCTOPMM CJIABHH. Voronej, Universitatea de stat, 1966, nr. 2, 310 p.
       PublicaZia istoricilor slavisti din Voronej isi continua aparitia cu un numàr de materiale sporit in volumul al 2-lea1.
       Cele mai multe studii si articole prívese istoria medievalà. G.I. Li pa t n i ko va serie despre Jan Hus (Cu pnlejul comemoràrii a 550 de ani de la moarlea lui), subliniind cà tradiZia husità s-a pàstrat vie pìnà in zilele noastre §i a inspirat de-a lungul vremurilor poporul cehoslovac in lupta lui pentru liberiate, in comunicarea La izvoarele literaturii slave, Djordje Sp. Radojiéic se ocupà de datarea „VieZii lui Constantin" §i stabileste cà aceastà importantà operà a literaturii slave vechi a fost scrisà inainte de anul 876 (si dupà 869), foarte probabil de càtre Climent de Ohrida.
      Clteva studii trateazà aspecte din viaZa socialà $i economica de pe litoralul Adriaticii. V. V. Zaharov se ocupà de Problemi relatiilor agrare pe teritoriul finutului Zadar in secolele XIII—XVI. E. I. Ciudinovskih serie despre Companiile negustoresti din l'roghir si Kotor
      1 Vezi ìnsemnarea despre fascicola 1-a în Rsl., XI, Istorie, Bucureçti, 1965, p. 371.