IOAN BOGDAN ?I REORGANIZARIA FACULTÀTII DE FILOZOFIE
225
     Regulamentele comune ale celor douà facultàti de filozofie fi litere au fost promulgate in septembrie 1897. In ceea ce priveste regulamentul de disciplina, acesta a fost promulgai fi aplicarea lui s-a fàcut din februarie 1899 x.
    Pozitiile sustinute de Titu Maiorescu ■— interzicerea activitali politice a studentilor f.a. — nu fi-au gàsit expresie in acest regulament. O alta parte pozitivà, care stim cà se datorefte in mare parte lui loan Bogdan, a fost limi-tarea duratei ràminerii in facúltate a unui student. Atìt regulamentul de studii, cit fi cel de disciplina, mentionau cà studentii care timp de fase ani de la ìnscrierea lor in facúltate nu fi-au trecut examenul de licentà erau exmatri-culati.
 »	. .	A W A
    Trecuse aproape un an fi jumàtate pinà cmd dezideratul lui Petru Poni
—	modificarea fi unificarea regulamentelor facultàtilor de filozofie fi litere —-se putuse ìnfàptui. Curìnd, la Ministerul Instructiunii Publice vine Spiru Haret, care dà o nouà lege a ìnvàtàmìntului (martie 1898). In toamna aceluiafi an, loan Bogdan era ales decan al facultàtii de filozofie fi litere din Bucuresti2. Anteproiectul legii Haret fusese adus in discuoia universitàtii3. loan Bogdan, care luase parte la aceste discutii, a avut grijà ca regulamentul din 1897 sà nu contravinà intru nimic noii legi. De aceea, cìnd in decembrie 1898 rectoral universitàtii cerea consiliului facultàtii sà modifice regulamentul pentru a-1 pune de acord cu noua lege, acesta aràta cà nu putea fi vorba de modificàri esentiale, ci doar de citeva adàugiri referitoare la ìnscrierea studentilor, la examenele de doctorat fi la echivalarea diplomelor stràine. Dupà cum aràta loan Bogdan, regulamentul din 1897 propusese sub forma de deziderate aproape toate catedrele ce trebuiau ìnfiintate, propuneri ce se mentineau fi acum4. Cea mai mare parte a acest ora fusese tradusà in fapt. Ràmàseserà neìmplinite doar douà, fi anume infiintarea celei de-a doua catedre de limba latina fi a celei de limba greacà fi dotarea seminariilor cu biblioteci speciale. Aceste ultime deziderate nu s-au realizat nici in 1905, cìnd se intervenea din nou la minister ®.
    ìn consecintà, modificàrile care s-au fàcut in februarie 1899 au fost cu totul neinsemnate G.
    In vara anului 1905, urmàrindu-se o nouà modificare a legii ìnvàtàmìntului superior, rectorul cerea consiliului facultàtii propuneri in acest sens. Sub conducerea lui Bogdan, consiliul aràta ìnsà cà actúala organizare a ìnvà-tàmìntului era prea recentà, legea Haret abia se aplicase in intregime fi ìn consecintà roadele sau lipsurile ei nu se puteau vedea. 0 nouà modificare n-ar fi adus deci decìt perturbàri inutile. De aceea, consiliul cerea ca rectoratul sà intervinà la minister pentru ca facultatea sà poatà aplica toate prevederile legii Haret dupà planul de reorganizare trimis ìncà din decembrie 1898 7.
      1 C. Lascàr $i I. B i b i r i, op. cit., p. 779.
      1	Marin Popescu Spineni, Contribufiuni la istoria ìnvà}àmintului superior. Facul-iatea de filosofie si litere din Bucuresti, Bucuresti, 1928, p. 93—94.
       3	Univ. Bucuresti, Ark. Fac. filologie, Dos. 73/1897 f. 377.
      4	Ibidem. Dos.’ 75/1898, f 29.
      8	Ibidem., f. 70v—71.
6	Ibidem, Dos. 110/1907 f. 137—140, adresa lui Ioan Bogdan càtre minister din 20 XI 1907.
      7	Ibidem, Dos. 76/1989, f. 70—71.
 15	- 554