116
GHEORGHI DANCEV
la baza. O analiza amànuntità a continutului lor referitor la particularitàtile de limbà si stil in comparatie cu alte traduceri ale Alexandriei in limba bulgara moderna ramine de fàcut, spre a vedea dacà e vorba de traduceri necunoscute sau numai de copii dupà versiunile deja cunoscute. Noi deo-camdatà ne limitàm la semnalarea celor patru versiuni, realízate cu sigu-rantà din limba romàna.
    Dar ce i-a determinat pe traducàtorii bulgari sà-si indrepte privirile spre originalele romàne^ti? La sfirsitul sec. al XVlII-lea si inceputul sec. al XIX-lea ràzboaiele dintre Rusia $i Turcia, atacurile si jafurile cirdjaliilor si ràscoala din Vidin a lui Osman Pazvantoglu, au dus la ràzmerite in partea de nord-vest a Bulgariei, ceea ce a dat nastere la o puternicà emigratie bulgara in Romània1. Dupà cum indicà izvoarele, numai dupà distrugerea ora^ului Teteven de càtre hoardele de cìrdjalii in 1801, o mare parte a locui-torilor din Teteven care au scàpat cu viatà si-au gàsit refugiul in orasele romànesti, Slatina, Craiova, Pitesti, Alexandria si Turnu Màgurele2. Era normal ca emigrantii bulgari sà invete limba romànà, iar cei care stiau carte sa citeascà scrieri in románente. Cum in aceastà perioadà au apàrut mai multe editii ale Alexandriei in limba romànà, eie au atras $i atentia lor, cu atìt mai mult cu cit erau tipàrite cu alfabet chirilic, ceea ce inlesnea lectura $i munca traducàtorilor.
    Traducerile bulgare moderne ale Alexandriei din limba romànà repre-zintà un moment mai putin cunoscut al relatiilor culturale bulgaro-romàne in sec. al XIX-lea. E ceea ce ne-a determinat sà-1 ìnfàtisàm succint in pagi-nile de fata.
In romàneste de Laura haz-Fotiade si Dan Zamfirescu
nEPEBOflbl AJIEKCAHJ3PHM C PYMblHCKOrO JBblKA HA COBPEMEHHbM
EOJirAPCKMH
(Pe3IOMC)
     3HavieH»TbiH HapoflHbiñ poMaH o5 AneKcaHape BejiHKOM Bnepawe óbui nepeBenen c rpe-MecKoro Ha crapoSo/irapcKHÌi H3MK b X—XI bb. B XV—XVII bb. b Bonrapun nojiyHHJia pacnpo-CTpaHeHHe Tate Ha3biBaeMasi «CepScKaa AneiccannpiM», mBecTuan h nepeBejeiinaa Taoce b PoCCHH H PyMblHHH.
      B XIX BSKe 6bnn H3BecTHbi 6onee MHoroHHCJiCHHbie nepcnoabi AjieK'caiwpnn Ha coBpeMeHHbiH 6onrapcKHft h3mk; nonyiiHBiunil HaHÓonbinse pacnpocrpauenne nepeBoa bocxoott k H0B0rpe-HCCKOMy opnrnnariy h Suri onenaH XpacTO n. BacH/ibeBbiM rTpoTononoBUHCM in Kap.iOBHiia. 3tot nepeBOA 6bn nanearan b Benrpane b 1844 roixy h nocne 3Toro ncpeinaan eme HCTbipe pa3a.
     HuTepsc, npoüBHdeMbift 6onrapcxoa Kyjibrypoit 3nroxn BcnpimneHHH k AnoccaHapuH, o6Ha-pyacHBaeTca h b tom, hto no noHBneriws nspeBoga XpHCTO Bienneb 6bian cnejiaHbi 4 nepeBO.ua, na 3tot pa3 c pyMbincKoro snbi<a. CaMwS panunti nepsBoa 1810 roaa 6 mji ycTaHOBJieH b 1936 rony JltoSoMnpo.M MhjISTHHSM, Koropbia no:;a3ai, nro njpsBoanaK nonb30BaJica H3naHneM 1809
     1	Pentru emigrarea bulgarilor in Romania, vezi in special cercetàrile lui C. N. Ve li chi, enumerate in nota 1 de la pag. 69 a articolului sàu Emigraci la nord si la sud de Dimòre in perioada 1828 — 1834, in „Romanoslavica", XI, 1965, p. 67—-116.
     2	D. D. Stoicev, o^i. cit., p. 32