EMINESCU 51 CULTURA RUSA
65
emisiuni speciale la radio, expozitii, conferinte publice despre Eminescu. Opera lui a intrat in preocuparea graficienilor : multe din editiile mentio-nate anterior sìnt excelent ilustrate ; este comentatà in manuale fi inclusa in crestomatiile de literaturà universalà, intocmite pentru uzul elevilor si studentilor ; se studiazà in cadrul orelor de limbà fi literaturà romànà de la sectiile de romànà ale citorva Universitàti. In multe orafe s-au organizat in aceastà perioadà seri de poezie consacrate lui Eminescu x, de asemenea seri de poezie romàneascà fi universalà la care versurile lui Eminescu erau recitate alàturi de cele ale lui Pufkin fi Maiakovski, Heine fi Brecht, Byron fi Horatiu, Hugo fi Garcia Lorca. Numele poetului nostru national 1-am auzit citat, nu o datà — alàturi de numele lui Arghezi fi Sadoveanu — la cursurile de literaturà universalà de la Universitatea de Stat ,,M. I. Lomonosov" din Moscova.
    Rezonanta contemporanà pe care a avut-o fi Continuà sà o aibà in deo-sebi poezia — mai putin proza2 — eminescianà in U.R.S.S. este dovedità atit printr-o activitate de cercetare criticà3 sau de popularizare, cit fi de apropierea poetilor 4 ìnfifi de creatia lui Eminescu.
    Consideratii — mai generale sau de detaliu — asupra tàlmàcirilor rusefti din opera lui Eminescu gàsim in mai toate lucràrile scrise pe aceastà
     1	Dintre cele pe care le cunoastem mai bine, ara menziona màcar una, reprezentativà : festivitatea organizatà la Casa Scriitorilor din Moscova cu prilejul ìmplinirii a 65 de ani de la moartea lui Eminescu, ìn 1954. Tàlmàcitorii înçiçi au fost invitaci sa citeascà din versiunile rusesti ale operei in fata unui public numéros, format din scriitori ?i critici, ziariçti çi simpli cititori, iubitori de poezie, printre care mulÇi studenti romàni, sovietici, bulgari, chinezi, fran-cezi etc. O manifestare similari a avut loc in 1964.
     2	Din lucràrile în prozâ cunoaçtem doar tàlmàcirea nuvelei La aniversarà (1919, 1932), Fai Frumos din lacrima (1964) ?i Sàrmanul Dionis (1921).
     3	Se remarcà prefetele citate, semnate de I. Kojevnikov V. RozenÇveig $i un Indice biobibliografic (cit. nota 1, p. 64), Moscova, 1960, 67 p. (Ìndicile selecteazà peste 500 de surse bibliografice româneçti — mai vechi $i mai noi — çi ruseçti, din anii 1950—1959, $i le sistematizeazâ pe problème astfel câ poate constitui un instrument de lucru util, totodatà,
o	sugestivà formula bibliograficà eminescianà). O interesantà tentativi este çi monografia cercetâtorului moldovean, K. F. Popovici, Coifiia/ibHbie Momuebi e no33UU 3MimeCKy, Chiçinâu,
1963,	212 p. Autorul reuçeçte sa tnchege o suiti de micromonografii ale celor mai reprezenta-tive scrieri eminesciene din diferite etape de creafie, care trateazà motive sociale distincte. Dacà am trece peste o parte, conexionalà, a lucràrii privind legiturile lui Eminescu cu scriitorii rusi, (aici s-au strecurat erori de informale transcrise din alte lucriri anterioare proprii, care se bazeazi pe surse ìndoielnice §i contestate, ca cele ale lui O. Minar etc.) çi cu excepÇia unor concluzii exagerate (care fac la un moment dat din poetul romantic un „cintare^ al clasei muncitoare" v. p. 211) ìn rest, partea analitici a carpii lui K. Popovici ne apare ca
o	ìncercare, nu farà anumite merite, de a face sinteza cercetàrilor anterioare, la acestea adào-gînd observafii proprii cu privire la geneza çi tratarea motivelor sociale ìn creala poetului, interpretata ca o pasionatà pledoarie pentru valorificarea criticà a acelor opere eminesciene, care au ìntrupat ìn epoca sa mesajul cel mai ìnaintat al vremii.
     4	Dintre poetii mai cunoscuti, care au tradus din Eminescu mentionàm pe : Leonid Martìnov, Ana Ahmatova, Nicolai Aseev, Maxim Rîlski, V. Sosiura, Gheorghi Leonidze, Gur-ghen Borian, Nicolai Tihonov, Dimitri Pavlîciko etc. Au comentat opera lui : Mihail Svetlov, A. Jarov, Stepan Scipaciov, A. Surkov, M. Dudin, P. Antokolski etc.