172
G. MIHAILA
     Paralel cu Bogdan, o altä editie a dat A. I. Jacimirskij, in Caüohho-moji-daecxan /lemonucb Monaxa Ä3apufi, in MOP HC, XIII, St. Pb., 1909, p. 23—80 1.
     I. Bogdan, este, deci, acela care aduce la cunoftintä savantilor si publi-cului larg romànesc cele mai insemnate colectii de cronici romànesti in limba slavonä fi in transpunere polonä, ìnsotindu-le de aprofundate studii, care-si pästreazä valoarea pinä astäzi. Dupä cum am väzut, concomitent cu el, in a doua parte a activitätii sale, unele texte le-a publicat A. I. Jacimirskij, care le-a fäcut cunoscute in Rusia.
     Cam aceasta era situatia la inceputul secolului nostra, cind se pärea cä seria „marilor descoperiri“ se incheiase. Dar incä in timpul vietii lui I. Bogdan, istoricul polon O. Górka descoperä (in 1911) in Biblioteca de stat din München (mss. lat. nr. 952, din 28 aprilie 1502) Cronica moldo-germanä, a treia transpunere sträinä (aläturi ce cea rusä fi cea polonä, descoperite anterior, dar mai veche decit acestea) a letopisetului moldovenesc de la curtea lui §tefan cel Mare, pe care insä o face cunoscutä abia in 1929 in Polonia fi in 1930 la Bucurefti, intr-o fedintä a Academiei Romàne 2. ln anul urmätor, 0. Górka tipäreste textul, cu un amplu studiu, sub titlul Kronika czasów Stefana wielkiego Moldawskiego (Cracovia, 1931), dupä care a fost reprodusä in «Revista istoricä romàna», IV fi V—VI, 1934, 1935—1936, fi in editie separatà : Cronica epodi lui §tefan cel Mare, 1457—1499, Bucuresti, 1937.
  O nouä editie dupä manuscris a dat ulterior I. C. Chitimia : Cronica lui Stefan cel Mare (Versiunea germana a lui Schedel), Bucuresti, 1942.
    Cam in acelasi timp cu descoperirea lui O. Górka, un alt invätat polon, filologul J. Los semnala (in 1912) un al treilea manuscris al Cronicii moldo-polone, de la inceputul see. al XVII-lea, aflat in colectia Rusiecki (azi in Arhiva municipalà din Cracovia, cod. Rusiecki, nr. 26) 3, dar textul a fost studiai abia mai tìrziu de P. P. Panaitescu (Cronica moldo-polonä, RIR, I, fase. II, 1931, p. 113—123), care 1-a pus la contributie pentru prima aatà in 1959, cu prilejul reeditärii cronicii4.
    Toatä aceastä bogatä literaturà originalà in limba slavonä fi in trans-puneri stràine (cu exceptia Cronografuluilui Moxa, care e o prelucrare in limba romànà dupä izvoare bizantino-slave) provine din Moldova. In mod similar, era de asteptat ca si in Tara Romaneascä sä fi existat, in epoca anterioarä secolului al XVII-lea, anale in limba slavonä. tntr-adevär, urmele acestora se intreväd ìntr-o parte a textului romànesc din compilatia de cronici de la sfirfitul see. al XVII-lea, numità Istoria Tàrii Romànesti (Letopisetul Canta-
      1	Manuscrisul a fost semnalat de I. A. Byckov, çeful sec^iei manuscrise a Bibliotecii publice, lui A. I. Jacimirskij, care 1-a informât apoi pe I. Bogdan.
     2	Kronika czasów Stefana Wielkiego Moldawskiego. Nieznane najstarsze ¿ròdio rumuAskiej historiografji, „Sparwozdania Polskiej Akademii Umiejçtnoéci“, XXXIV, 1929, nr. 6, p. 29—31 ; comunicare la Academia Romàna la 8 noiembrie 1930 (cf. N. Cartojan, Istoria literaturii romàne vechi, vol. I, Bucureçti, 1940, p. 41).
     3	Pamiçtniki Janczara, Cracovia, 1912, p. 38—40 (lucrare care a ràmas, probabil, necuno scutâ lui I. Bogdan).
     1	Cronicile slavo-romàne din sec. XV—XVI, publicate de loan Bogdan. Edifie revàzutâ çi completata de P. P. Panaitescu, Ed. Acad., 1959, p. 163—187.