CALLIMACHUS $1 ORIGINEA LATINA A POPORULUI ROMAN
205
copilària la Venetia fi a fàcut studii la Roma in „academia“ condusà de Pomponio Leto, devenind o personalitate umanista de frunte. Organizìnd, ìmpreunà cu alti umanisti, un complot ìmpotriva papei Pavel al II-lea (1464—1471), adversar inversunat al umanistilor, dupà descoperire a fost silit in 1468 sa se refugieze din Roma ìntìi in Sicilia, care a refuzat sa satisfacà cererea de extrà-dare a papei, apoi pe rind in insulele Creta, Cipru, Chios, ajungind in 1469 la Constantinopole. Aci a aflat, prin negustori italieni, cà una din rudele sale, Ainolfo Tedaldi, era arendas de mine si vàmi in Galitia Poloniei. In 1470 a luat drumul spre Polonia fi, farà indoialà, acest drum a stràbàtut tàrile romà-nefti, Buonaccorsi avind prilejul sà cunoascà direct poporul romàn fi graiul lui. Ìn Polonia umanistul italian a fost ocrotit de arhiepiscopul de Liov, Grigore de Sanok, el ìnsufi un umanist, fi de voievodul de Sandomir, Derslaw de Rytwiane, care se gàsea ìn bune relatii cu Ainolfo Tedaldi. Totufi seimul polon a hotàrìt ìn 1471 sà-1 extràdeze papei. Buonaccorsi a intocmit atunci o magistralà apàrare si a ìnmìnat-o voievodului de Sandomir, spunind cà hotà-rìrea seimului dezonoreazà pe ìnsusi papa, aràtìndu-1 ca pe o fiintà care nu se ridicà cu nimic mai presus de patimile fi ràzbunarea omului de rìnd, dezono-rind fi statuì polon care cedeazà presiunilor papale ca un supus fatà de stà-pinul sàu Murind ìn scurtà vreme papa, Buonaccorsi a ràmas nestingherit in Polonia. ìn 1472, dupà obiceiul umaniftilor de a studia mereu, s-a ìnscris la Universitatea de la Cracovia, la sectia de „arte liberale", sub numele „Philippus Callimacus de Thedaldis, poeta de Florentia"2. Aci a tinut fi cursuri ca „extraneus“. Regele Cazimir Jagiellonul 1-a luat profesor de limba latinà pentru copiii sài, Jan Olbracht fi Alexandru, trimitindu-1 apoi ìn multe misiuni diplomatice in Republica Venetianà, la Vatican, la impà-ratul Frideric III, la Constantinopole etc. Ìn 1489, ìmpreunà cu umanistul german Konrad Celtes, a pus la Cracovia bazele primei societàri umanistico-literare polone cu numele „Sodalitas litteraria Vistulana“. A scris diverse 9pere literare fi istorice3, ìntre aitele poezii erotice, adresate polonezeiFania Swiltoszanka 4, fi a purtat corespondentà cu umanifti celebri ca Marsiglio Ficino 5. Devenit sfetnic principal al lui Jan Olbracht, Buonaccorsi fi-a atras adversitàti càtre sfìrfitul vietii, dar el ràmìne o personalitate culturalà fi politicà de mare importantà, in vremea respectivà in Polonia, ìntretinind o vie atmosferà umanistà fi avìnd viziunea limpede a problemelor Europei Centrale fi Orientale 6.
     1	Actul in Stanislaw Górski, Acta Tomiciana, édifia T. Dzialynski, t. I, Poznan, 1852, apendice nr. 1.
      2	Vezi Album studiosorum Universitatis Cracoviensis, ed. A. Chmiel, t. I, Cracovia, 1887, p. 207.
     3	Operele cu caracter istorie publicate ìn parte, dupà moartea autorului, la ìnceputul secolului al XVI-lea, çi republicate ìn Monumenta Polonìae Historica, VI, Cracovia, 1893, p. 1— 162 (édifie nouä ofset, Cracovia, 1961).
4	Intitulatä Fannietum, opera a fost publicata de Adam Miodonski, ìn „Rozprawy Akad.
 Um.“, seccia filol., s. II, t. XXI, 1904, p. 293—417.
       6	Scrisorile in H. Z e i s s b e r g. Kleinere Geschichtsquellen Polens im Mittelalter, Viena, 1877, p. 41 çi urm.
      6	Vezi memoriul cätre Zbigniew Oiesnicki çi ideea rezonabilä de ìncheiere a unor aliante interstatale, în Acta Tomiciana, t. I, apendice, p. 20 si urm.