302
CRITICA $1 BIBLIOGRAFIE
      Cei care se intereseazà de problema circuiate! textelor literare in epoca bizantina in Balcani vor gàsi precizàri $i interpretàri noi in articolul lui B. St. A n g e 1 o v, intitulat : Despre rela(nle literare bulgaro-bizantine (1, p. 97—110),
      J. Di mitrov ne informeazà despre Literatura popoarelor balcanice tradusà in limba bulgari (4, p. 207—212). E vorba de traduceri apàrute in bulgàreste dupà ultimul ràzboi mondial din literaturile : albanezà, greacà, turcà, sìrbà §i croata. Literatura romàna a oferit, de asemenea, o bogatà recoltà de prozà §i poezie cu care s-a imbogà^it literatura vecinilor noftri de la sudul Dunàrii. Dintre scriitorii romàni tal macini in bulgara notàm : Mihail Sadoveanu, Ion L. Cara-giale, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Zaharia Stancu, Marin Preda, Titus Popovici, Aurei Mihale, Eugen Barbu, — apoi versuri din Mihail Eminescu, Vasile Alecsandri, Ceorge Gofbuc, Mihai Beniuc 5.a.
      Ìn afarà de articole $ì studii, publicate in limbile rusà, germana ?i francezà, revista mai cuprinde §i un numàr insemnat de recenzii asupra celor mai importante lucràri privitoare la istoria popoarelor balcanice.
TR. IONESCU-NISjCOV
   Apxhb ha r. C. Pakobckm, III, IImcma no Pakobckh, 1861,
    Sofia, 1966, 962 p., in redactarea lui N. $i V. Traikov.
      Cel de al treilea volum al coresponden^ei revolu^ionarului G. S. Rakovski, asteptat de mult, a apàrut cu destulà intirziere. Cauza rezidà in primul rìnd in moartea neasteptatà a redac-torului colec^iei, istoricul $i arhivistul Nikola Traikov. Acesta a transcris $i cola^ionat toate cele 419 scrisori, dupà care a trecut la redactarea notelor explicative pentru fiecare text in parte. Aceastà din urmà operaie nu a putut fi terminata de regretatul arhivist. Dupà moartea sa conducerea Institutului de Istorie al Academiei Bulgare de jtiin^e a insàrcinat cu continuarea lucràrilor pe Veselin Traikov, fiul cunoscutului arhivist, care pregàtise pentru tipar §i volumul precedent. Bibliograf de seamà, pregàtit ìn scrupuloasa scoalà a lui Todor Borov, V. Traikov a reu^it sà duca lucrarea la bun sfìrjit. Materialul a fost ordouat dupà aceleasi principii care au stat la baza volumului anterior.
      Toate scrisorile publicate dateazà din anul 1861, an ìn care Rakovski se afla stabilit la Belgrad, unde apàrea ziarul sàu ffynaecKU JleOed. Prin aceastà gazetà de o larga ràspìndire —-Serbia, Bulgaria, Romania, Turcia, Grecia s.a. — acest pàrinte al mi^càrii revolucionare bulgare duce lupta impotriva clerului fanariot, a miscàrii uniate §i a asupririi otomane. Nume-roasa coresponden^à primità de Rakovski de la prietenii sài din tàrile amintite i-a dat posi-bilitatea unei vaste informaci, pe baza càreia articolele pe care le-a scris sint, cu foarte mici excep^ii, bine documentate si alcàtuiesc o bogatà sursà de §tiri de realà valoare istoricà. De aceea multe dintre eie au fost reproduse $i de presa stràinà. Astfel, cunoscutul publicist francez, filoromànul A. Ubicini, abonat la JJynascKU JleSed ìi scria lui Rakovski cà a gàsit unul din articolele sale atìt de interesant, ìncìt 1-a trimis ziarului francez Journal des Débats, care 1-a publicat imediat, exemplu urmat §i de ziarele Nord si Frankfurter Zeitung. De asemenea §i alte articole din ziarul lui Rakovski au fost reproduse in Nord.
     Una dintre importantele probleme de care s-a ocupat Rakovski ìn ziarul sàu a fost emi-grarea bulgarilor ìn Crimeia ìn anul 1861—1861, fapt pentru care ia atitudine impotriva ^arismu-lui, §tiind, ca $i destui dintre coresponden^ii sài, sà facà deosebirea cuvenità ìntre acesta si poporul rus. Interesante sìnt corespondentele primite de la Constantinopol, care reflectà eriza economica ìn care se zbàtea Turcia : „Bursa e ìnchisà §i pàzità de baionete. Zarafii au fost pusi pe goanà... Guvernul nu vrea sà stie. Toate brutàriile sint ìnchise §i poporul — turci, bulgari, armeni, evrei ¡ji greci — gonesc pe stràzi cu ochii injecta£i dupà piine, dar nu o gàsesc. ìn clipa asta, cìnd ìnchid scrisoarea deoarece pleacà posta, aflu cà pe la brutàrii lumea s-a bàtut cu cubitele...".
      Interesante sint §i ^tirile pe care Rakovski le primeóte de la coresponden^ii pe care ìi avea in sìnul emigratici bulgare din Romania : Costache Popovici, Anghelache Savici, A. Kanovici, Nikola Tenov, Mina Minovici, Dr. Ivan Seliminski s.a. din Bràila, Evloghie Gheorghiev, Gavril Abramov din Galani, prieteni din anii miscàrilor de la Bràila ca Gheorghe Cazacu, al^ii din