RELATIILE ROMANO-SIRBE 51 RAZBOIUL PENTRU INDEPENDENTA
143
fàcute de Romania pentru Serbia fi in general pentru binele creftinàtàtii din Balcani, iar Serbia se va stradili pe màsura posibilitàtilor sale sa contribuie si ea 1.
    La 17 noiembrie 1877 printul Milán il informeazà pe Marele Duce Nicolae cá a ordonat mobilizarea generala a trupelor sìrbesti, fi n-a intrat pina atunci in luptá pentru o cauzà afa de marcata, numai din cauza situatiei grele economice 2. „Recolta a fost proastà, iar apropierea iernii face dificilá aprovizio-narea, mai ales cà sursele au fost epuizate in ràzboiul din 1876. Sint obli-gati sà se aprovizioneze din afarà fi mai ales din Romània" 3.
    íntre timp, in sectorul Plevna, Osman-pafa vàzind cà prelungirea ràzbo-iului este fàrà nàdejde a incercat la 28 noiembrie 1877 sà spargà incercuirea, dar efuìnd, cátre orele 14 a dat ordin de capitulare pentru intreaga armatà. Dupà càderea Plevnei, armata rusà ìnaintà pe trei grupàri, trebuind sà ajungà cit mai repede la Adrianopol. ìn cadrul acestui pian generai, armata romànà primea o serie de misiuni printre care sà incercuiascà cetatea Yidin fi cetatea Belogradgic.
    La 2 decembrie 1877 intrà in ràzboi fi Serbia. íntr-o telegrama din 2/14 decembrie, printul Milan il informeazà pe Carol cà „Serbia va declara ràzboi Portii fi va lupta pentru acelafi tei nobil pentru care luptà viteaza armatà romànà“ 4. Aratà in continuare cà „... cele douà popoare, din cele mai vechi timpuri prietene, iau parte comunà la lupta intreprinsà pentru eliberarea creftinilor asupriti“ 5.
    in proclamala de ràzboi a Serbiei, printre áltele, se spune : „Vom gàsi pe cimpul de luptà, viteaza armatà rusà acoperità de glorie eroicà ; vom gàsi pe fra|ii muntenegreni si pe vitejii noftri vecini, romànii, care trecind Dunàrea, s-au dus sà se lupte pentru independenta fi libertarea creftinilor asupriti" 6. Cooperarea intre armatele romànà, sirbà fi rusà, a avut loe o datà cu intrarea Serbiei ìn ràzboi. La 14/26 dee. 1877, Milan ii telegrafiazà domnitorului Carol cà vor actiona ìn comun in directa Vidin „... bucuros cà armata sirbà va putea intinde o mìnà fràteascà vitejilor soldati ai altetei voastre" 7.
    Operatiunile din jurul Vidinului fi mai ales asaltul redutelor de la Smìr-dan, constituie una din glorioasele fapte de arme romànefti ìn istoria ràzboiu-lui de la 1877. íntr-o singurà zi de ofensiva, armata romànà a reufit sà punà stàpinire pe intreaga centurà exterioarà a cetàtii Vidin, constituità din nume-roase redute fi fanturi. Dupà incheierea conventiilor pentru predarea Vidinului fi Belgoradgicului, trupele romàne au intrat ìn cele douà cetàti. O serie de materiale din fondul I. Risiici se referà la intrarea trupelor romàne ìn aceste douà cetàti 8.
    Ìncà la 3 ianuarie 1878, in sedin^a Consiliului de miniftri sirb se discutà urmàtoatea problemà : agentul Serbiei din Bucurefti a raportat cà a avut
     1	Ibidem, doc. 34.
     2	Fondul Risiici, Sign. XIX/1, doc. 52.
     3	Ibidem, doc. 52.
     4	Fondul „Casa regalà" dos. 33/1866/f. 58.
      5	Ibidem, i. 58.
     6	DIR. Ràzboiul pentru independefà, voi. Vili, p. 43.
     7	Fondul „Casa regalà", Dos. 33/1866, f. 59.
     8	Fondul Risiici, Sign. XXII/3, Doc. 395, doc. 318, doc. 388.