LEONID ANDREEV §1 TEATRUL ROMÁNESC
95
    Popularitatea de care s-a bucurat Andreev se datoreazà, dincolo de cores-pondentele spirituale ale unei generatii fràmintate fi piine de angoasà, fi fap-tului cà el este fi ramine un scriitor care aduce in creatia sa drame omenefti intr-o maniera personalà, autentic ruseascà.
    Andreev este legat prin mii de fibre de sufletul rusesc, de generoasa sa aspiratie spre liberiate, de pledoaria calda, zguduitoare pentru cei in suferintà, pe care a fàcut-o marea literatura rusà a veacului al XIX-lea.
    O imagine a lui Andreev ca aceea data de criticii americani George Freedly fi John A. Reeves, care vàd in elpe „unul din primii simbolifti ai teatrului rus, puternic influentat de Maeterlinck“.... cu opere ca Viata omului, puternic influenzata de Poe fi misterele sale“... sau Femeìle sabine, o comedie de tip Shawx, nu-i explica nici personalitatea fi nici sensurile ràspindirii operei sale.
    Dacà se pot descoperi similitudini cu creatia unor scriitori europeni, sau chiar influente, Andreev nu poate fi inteles decit in contextul vietii culturale si spirituale din Rusia epocii lui. Pozitia critica fata de burghezie o datoreazà Andreev in mare màsurà prieteniei cu Gorki, pe care el insufi il numea „vestitor al furtunii“. „Tu nu vestefti numai furtuna, ci o aduci cu tine" 2, spunea Andreev omului care i-a ìndrumat in mare màsurà inceputul artistic, „in numàrul de Pafti al revistei moscovite „Curier“ se aflà povestirea Bagramont si Haraska a lui Leonid Andreev — càutati sà-1 aveti in vedere pe acest Leonid. Frumos ii mai este sufletul !3 — scria Gorki lui Miroliubov, editorul revistei „Jurnalul pentru toti“, cu prilejul debutului lui Andreev.
  De marele Gorki 1-a apropiat nu numai o simplà prietenie, ci fi interesul sincer fatà de problemele sociale fi dorinta de a gàsi rezolvàrile acestora. Nu a avut capacitatea de a le ìntelege, fi nici tària de a fi alàturi de revolutie, din pricina contradictiilor care ii màcinau spiritul, din cauza mediu-lui mic-burghez oscilant in care s-a format fi a ideilor reactionare fi confuze care au prins Ufor ràdàcini in spiritul sàu. ,,E1 a simpatizat sincer pe muncitor, dar in acelafi timp a fost departe de el“ — spune Serafimovici, ìncercind sà descifreze cauza limitelor lui ideologice. „Nu s-a intilnit cu el, nu a cunoscut existenta, cultura, ideile sociale ale proletariatului... Iatà de ce 1-a ìnfàtifat pe muncitor ca pe un primitiv“ 4.
    Leonid Andreev a fost apropiat de spiritul dostoievskian. Acelafi protest anarhic fatà de oraf, aceeafi urà fatà de lumea burghezà care distruge sufletul. Nevropatii, schizofrenicii, alcoolicii fi prostituatele lui Leonid Andreev au in fond o mare legàturà cu lumea personajelor dostoievskiene. Cu singura deosebire cà la marele romancier, tragedia umanà era mai palpabilà fi mai dra-maticà, prin eroii care cunofteau mizeria moralà pinà la ultimele ei limite in timp ce la Andreev, pasiunea pentru psihologia bolnavà sàràcefte filonul compasiunii umane fi „cazurile" nu mai au valoarea de largà generalizare filozoficà pe care o aveau la Dostoievski. Cu toate acestea, inrudirea spiritualà
    1	George Freedly & Join A. Reeves, A history of the Theatre, New York, ed. XI, 1958, p. 408—409.
     2	Dupa V. D e s n i t k i, A. M. ropbKuU, Moscova 1959, p. 2244.
     3	M. Gorki, Co6panue coHuuemiu, in 30 volume, vol. 38, Moscova, 1954, p. 22.
    4	A.S. Serafimovici, CoopHUK HeonyS.WKoeannbix npou3eedemiu, Moscova, 1958, p. 408.