EMINESCU 51 CULTURA RUSA
61
kalova 1, Olga Gordon 2, A. Feodorov 3, N. Dunareanu si L. Marian4 $i altii5. Un spatiu voluminos ii este rezervat lui Eminescu $i in Antologia poeziei romdnefti, realizata si publicata in 1928 de scriitorul rus Vasili Lukici Laskov®, cu o prefata de profesorul §tefan Ciobanu, membru al Academiei Romane.
    Fiind recunoscute in general printre cele mai reunite, traducerile lui Laskov din Eminescu au fost pe buna dreptate apreciate favorabil de critica pentru ca «$i-au pastrat fondul adinc eminescian si forma originalului cu 0 uimitoare maiestrie» 7.
Puskin, Tiutcev etc., in acele numere ale revistei care apáreau ìn limba romàna, iar in numàrul din 1 nov. 1932, care apáreau in limba rusà, la Bucureçti, semneazà çi citeva traduceri din Eminescu: Tbi He npuiu.ia (De ce nu-mi vii, p. 3), MaMa (O, mamâ..., p. 4 ) çi Beuei\UH (Venefia, p. 4).
     1	Din ciclul sàu de poezii eminesciene traduse in rusente (O, mamá, Pe aceeasi ulicioarâ, Trecul-au anii, Luceafârul, O râmîi... etcj, Ariadna Luskalova publicà o frumoasà versiune a poeziei La steaua, sub titlul rusesc, K 3uejòe, in revista „Haaeama" din 1 nov. 1932, p. 3.
     2	Olga Gordon include 11 poezii eminesciene in volumul sàu de scrieri alese, Cmuxu u nbecbi TpuAbou (Trilbi e pseudonimul poetei), Chiçinàu, 1935, p. 104—110 (B.A.R. II 1350 52) (Poezia Çi dacâ..., din acest volum, este reprodusà in 1939 de Bul. M. Em. fase. 17, p. 36). în prefaÇa semnatâ de prof. A. KoÇovski se remarcà pe bunà dreptate : poetei Olga Gordon ,,îi este apropiat genialul poet román". Traducerile ei „nu sint fàcute în accepta cuvîntului ci se lasà dominate de spiritul poetei". (p. II). De pildà, în tàlmâcirea cunoscutei poezii $i dacâ... «poeta se transpune în aça mâsurà pe sine, ca în strofa : „Koeda neped okhom cupenb 6/iaioyxaem, Tpeneu/ym mono/in cpeôpucmbie jiucmbi“ s.a., încît se çterge cu desâvîrçire specificul originalului» (p. III).
     3	Traducerile realízate de scriitorul A. M. Feodorov, incluse într-o „cuprinzâtoare antologie din poeÇii romàni", dar care ,,nu s-a putut ripàri pînâ acum, din lipsà de fonduri", sìnt comentate în articolul poetului Ion Buzdugan, intitulât Alexandru Mitrofanovici Feodorov • Poezii de M. Eminescu, in limba rusà (Manuscript publicat în CL, 1939, cit. p. 1297). „Dàltuirile ìn marmurà ale geniului eminescian — serie I. Buzdugan — cinstesc deopotrivà $i pe creatorii nostri si literatura rusà, care 1-a încetàÇenit prin máiestria traducàtorului autor". ìn sprijinul afirmaÇiei sìnt citate traducerile : Luceafârul, Glosa, §i dacâ... Rugàciunea unui dac, Imparai si proletar, Strigoii, ìnger fi Demon, Somnoroase pàsàrele, Mortila est, dintre care unele au apàrut în foiletonul ziarului «Hauia pCMb»".
     4	In antologia PyMbWCKaH npo3a, apàrutà la Chiçinâu in 1921, autorii includ bucata EeÒHHZa JfuoHuc (Sârmanul Dionis) în traducerea lui Mitkevici çi E. Dumbravà, alàturi de
o	notà, despre poet.
      5	Printre traducerile ale càror autori nu i-am putut identifica pìnà acum, citàrn versiunea ruseascà a nuvelei lui M. Eminescu, B denb amena (La aniversarà), publicatà fàrà semnàturà ìn revista „HaflejKfla,", 1932, 1 noiembrie, p. 4—6.
     6	V. A. La;kov, Attmo.ioiu.H pyMbiHCKOÜ no33uu, Chiçinâu, 1928, care include ìn afarà de Eminescu (p. 17—29, 8 titluri) çi pe Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Coçbuc, VlahuÇâ, Topîrceanu, Minulescu, Çt. O. Iosif, O. Goga, D. Botez, V. Eftimiu, etc. Poeziile H ecAU (§i dacá...), O MaMa, (O, mamá), O npuxodu (De ce nu-mi vii) sînt reproduse în CL, 1939, cit. p. 1295 çi 1296, iar poezia H ecAU (§i dacâ...) e reprodusà în Bul. M. Em. 1939, cit. p. 36.
     7	Ion Buzdugan, Antologia poefilor romàni în rusefte de V. L. Laskov, CL, nr. 6—9, 1939, p. 1294 ; se explicà : „V. L. Laskov a realizat o operâ de artà desàvîrçitâ, confundîndu-se eu sufletul autorilor traduçi" ; traducerea este „însuçi sufletul traducàtorului contopit cu sufle-tul autorului animat cu càldurà în altà limbà... Te captiveazà ca $i o carte originala çi nu se simte nici un moment greutatea expresiei sau siluirea autorului tradus... Poezia lui Eminescu sunà în limba lui Pu skin tot atît de frumos, ca $i in original... în biblioteca cititorilor rusi... va sta cu cinste alàturea de clasicii ruçi". Sînt apreciate ca cele mai bune tàlmàciri, poeziile („S-au tradus toemai cele mai grele prin muzicalitatea lor") i?i dacâ... De u nu-mi vii, Din noaptea... Cu mîine zilele-fi adaugi etc. De o analizà finà au bénéficiât çi în préfaça volumului, P; 3—15, semnatà de acad. prof. S. N. Ceban. Referindu-se la „modelele clasice de liricà intimà, gmgaçâ, ce îmbàlsâmeazâ sufletul, neobiçnuitâ ca expresie artisticà", prefatatorul apreciazâ