O TEMA ESENINIANÁ : POETUL $1 REVOLUTI A
33
Regásirea echilibrului se dovede^te a fi atit de tónica, incit ii permite poetului sá intimpine senin pina si perspectiva mortii — deplasarea catre trecut a realitátii cu care se identificase in tinerete, se „explica“ acum lini^titor, prin existenta inexorabilá a unei legi in virtutea cáreia tot ce tráie^te moaré; va muri deci ji poetul, insá moartea nu-1 sperie, pentru cá moaré cu ade-várat numai acela care a $i tráit cu adevárat:
                     3Hato a, hto b toü CTpaHe He 6yaeT 3thx hhb, 3JiaTainHxca bo Mrjie,
                      OTTOrO H flOpOrH MHe JIIO/IH,
                     Hto *HByT co mhoio Ha íeMJie 1.
    ín Bo36paufeHue na poduny2 si váicárelile mamei cá fetele i s-au inserís in Comsomol, — ca si tentativele acestora de a-1 inscrie pe loe la niste cursuri de alfabetizare politicá, sint receptate de Esenin cu voie buná. Í1 amuzá mai ales cátelusa care nu-1 recunoa^te a fi de-al casei:
                     ri0-6aiíp0H0BCKH Harna co6aioHKa Mena BCTpenajia c JiaeM y bopot 3...
    Látratul acesta rásuná si ca un avertisment, poetul nu e insá pe deplin constient de proportiile divortului, el e convins cá
                     Ho, o6peieHHbi0 Ha roHeHbe,
                     Eme a flojiro 6yn neTb ...
                   Hto6 h Moe CTetmoe neHbe CyMeno 6poH3oK npo3BeHeTb.
                                  (din poezia Lui Puskin)i.
    ín sfirsit, §i ín amintita Pycb coeemcmn acordul ultim e major, poetul se angajeazá, orice i-ar sta in calea, sá cinte cu intreaga sa existentá
                       lilecTyio HacTb 3eMJiH C Ha3BaHbeM KpaTKHM «Pycb» 6.
    Urmeazá Caucazul, cu un nou angajament (Ha KaeKU3e) de a se in-cadra in rindul poetilor care — de la Puskin la Maiakovski — au bine-meritat de la poporul lor, cu grandioasa Balada, despre cei doudzeci §i §ase, cu intonatia ei de o gravitate metalicá:
                KoMMyHH3M —
                     3HaMa Bcex cbo6o/i.
                   YparaHOM BCKHnen
                     Hapoa 6.
     1	Eu stiu cá in t:;xra aceea nu vor fi / lanurile acestea care sclipesc in ceatá. / De aceea irai §i sint atit de dragi oamenii / pentru cá ei Iráiesc (sublinierea noastrá — N.N.) impreuná cu mine pe pámint.
      2	íntoarcerea in patrie (mai degrabá in ^inutul natal)
      3	Cu intona^ii byroniene cá^eluja noastrá / má intimpiná látrind la poartá...
     1	Dar condamnat la surghiun / eu am sá cint incá mult timp... / Ca ?i cintecul meu cimpenesc / sá inceapá sá rásune ca bronzul.
      5	A sasea parte a globului / cu o denumire scurtá „Rusi".
*	Comunismul — / e steagul tuturor libertá^ilor. / Ca un uragan s-a inclocotit / poporul.
 3	— 554