O TEMA ESENINIANA : POETUL JI REVOLUTIA
35
Fatâ de asemenea sfaturi bunàvointa poetului e atît de nâvalnicâ, íncít accepta pînâ si compromisul cel mai grav : va ínvata economie politica !
                    H,	caMoro ceda rio luee TJiaasi, fi roBopto:
                   «Hacran Ham cpoK,
                       AaBaii, Ceprefi,
                    3a Mapxca thxo cajieM,
                     Mto6 pa3raflaTb
                     npeMyflpOCTb CK>'4HbIX CTpOK»1.
Angajamentul se dovedeste însâ a fi usor de luat, dar mai greu de tinut. în Pycb yxodaiyaH poetul pare a fi ìntru totul de partea noului :
                   Mbi MHoroe eme He co3HaeM,
                       FlHTOMUbl JieHHHCKOfl no6eflbi,
                    M necHH HOBbie no-cTapoMy noeM,
                      KaK Hac ynHJiH 6a6yuiKH H Aezibi.
                     Æpy3b»! /Ipy3ba!
                       Kaicoíí pacKOJi b CTpaHe,
                      Kaicas rpycrb b khfichhh BecenoM !
                    3HaTb, OTTOrO TaK XOMeTCH h MHe,
                        3a;ipaB uiTaHbi,
                    Be*aTb 3a komcomojiom 2.
Çi totuçi, în fierberea rîndurilor de adeziune çi participare se strecoarâ pe nesim^ite un reproç, camuflat sub o aparenta parere de râu autocriticà, dar cu atìt mai semnificativ :
                       CoBeTCKyio h B.-iacTb bhhio,
                   M noTOMy s Ha Hee b o6»ae,
                     MtO tOHOCTb CBeTJiyK» Moto B 6opb6e jipynix » He yBHfleji 3.
Asadar, cetàteanului Esenin ìi e cìt se poate de usor sa-si suflece pantalonii çi s-o ia la fuga ca sà-i ajungà din urmâ pe comsomoliçti, dar ce sa facà poetul, care n-a fost ajutat, çi poate nici nu va fi ajutat sà vada in activi-tatea clocotitoare a altora çi propria lui împlinire? în dezlàntuirea aceasta asurzitoare se va auzi oare çi cîntecul discret al nostalgici sale? în Scrisoare
      1	Si m!ngiindu-mi / propria ceafà, /eu spun : / „Ne-a venit sorocul, / haide, Serghei, sà ne apucàm cu temei de Marx, / ca sà descifràm / in^elepciunea rindurilor plicticoase."
      2	Multe noi nu le in^elegem incà, / noi, pupilii victoriei leniniste, / §i noile cintece / le cintàm ca in trecut / cum ne-au invà^at bunicile §i bunicii. / / Prieteni / Ce ràscolire e !n ^arà ! / Ce tristete in clocotul veseliei ! / §i de bunà semà tocmai din cauza asta / imi vine asa de mult ca / suflecindu-mi pantalonii / sà alerg in urma comsomolului.
      3	Eu invinuiesc puterea sovietica / ?i de aceea mi-e necaz pe ea, / pentru cà nu mi-ara vàzut tineretea seninà / in lupta celorlal^i.