24 MIHAI NOVICOV De aceea n-ar fi poate nici exagerat, nici paradoxal sa afirmàm cà lirica lui Esenin, in ciuda tonalitàtii sale subiective, e fi obiectivà in acelafi timp, ca si poezia ruralà a lui Cofbuc sau Iosif, in sensul cà poetul nu se simte de loc pre-ocupat sà discearnà semnificatia impresiilor si sentimentelor pe care le comunica, ci ifi reduce sarcina la aceea de a le impàrtàsi altora. Ìn minunatele pasteluri rurale ale lui Esenin scrise inainte de 1916, meditatia e intotdeauna incifratà, se sugereazà doar, predominantà fiind bucuria realizàrii picturale ca atare, un fel de beatitudine in fata neprevàzutelor satisfacci pe care i le poate oferi omului contemplala dezinteresatà : O KpacHOM Beiepe lajiyMajiacb aopora, KycTbi pa6«H TyMaHiieft rnyÓHHbi. H36a-CTapyxa HemocTbio nopora 3KyeT naxyHHft mìikhiii thuihhm1. Versurile de genul celor de mai sus — fi in acest fel, mai ales, scria Esenin in primii ani de dupà debut — incintà in asemenea màsurà prin substantiali-tatea lor pictural-poeticà, incit literalmente nu lasà loc fi pentru divagatii meditative. De bunà seamà intonatia e elegiacà, aducerile aminte sunà melan-colic, peisajul conduce firesc càtre sesizarea unei nelinifti, pe care totufi doar vintul o strecoarà in casà : Koro-To hct, h T0HK0ry6biìi BeTep O kom-to menseT, crHHyBuieM b hohh 2. Tot ufi iruptia momentanà nu stàruie, se volatilizeazà, iar pastelul se incheie senin, cu o victorie a idilei, ce pare a fi predominat atunci sensibili-tatea poetului : Bce ryme xMapb, b xjieBy noKoft h apeMa, flopora 6ejiaa y3op«T CKOnb3K«lt pob ... M HeacHO oxaeT «HMemiaH coJiOMa, CBHcaa c ry6 KHBaiomax kopob 3. Neliniftea ca temà liricà pàtrunde in creatia lui Esenin doar in anii ràz-boiului. La inceput e indiscutabil legatà de imaginea Patriei. Venit la Petersburg cu un teanc de poezii superbe, in care totusi nu fàcea altceva decit sà se autodefineascà, Esenin continua sà cinte pe aceastà strunà si atunci 1 Traducerea e precará. ín Jimba rusá astázi KpacHOft inseamná ro?u, dar piná nu de mult insemna ?i frumos (KpacnaH ITiomaHb Pia^a Rofie, se numea a?a $i ínainte de revolu(ie). ín sens vechi epitetul s-a pástrat in folclor — KpacHa fleBHua, KpacHoñ MOJioaeLi. In acela§i spirit la Esenin : poteca a rámas pe ginduri la amurgul cel ro?u... dar §i frumos (icpaCHoft Benep) ....$i, in continuare: «túfele de scoru?e sint mai ínce^osate decit adincul / Bátrina izbá cu falca pragului / mestecá miezul aromat al lini^tii.* 2 Cineva lipse?te $i vintul cu buze sub^iri / $opte$te despre cineva dispárut ín noapte. 3 íntunericul se indeasá, in grajd e lini$te, totul dormiteazá, / drumul ingust desemneazá dantelárii pe jantul alunecos... / si ofteazá dulce paiele de orz / cázind de pe buzele vacilor cu cápetele plecate.