46
DUMITRU COPIIU
si artistice ale popoarelor din Orient si Europa, istoria si filozofia moderna §i contemporanà, stàpinirea cìtorva limbi de larga circulatie, interesul pentru marea literaturà a vremii — toate acestea dovedesc curiozitatea unui spirit insetat, dar §i varietatea izvoarelor vastei sale culturi. Unul din aceste izvoare a fost cultura rusà.
    S-a observat cà Eminescu a manifestai un anumit interes fata de diferite aspecte ale culturii popoarelor slave : a acordat gàzduire si a reprodus in «Timpul» $i in «Fàntàna Blanduziei» traduceri din eposul popular sìr-besc1, a frecventat din proprie initiativà cursurile de filologie slava la uni-versitatea din Berlin2, $i a posedat o temeinicà cunoastere a paleografiei chirilice3, precum $i notiuni de limbà paleoslava, rusà (rutheanà), polonà, bulgara, sirbà4, a intocmit un breviar de „Gramaticà slavà"5, „Cheia nume-relor greco-slavone"6 etc. Dar o simpatie si un interes deosebit a nutrit mai ales pentru literatura rusà. Se cunosc putine lucruri despre lecturile poetului
      1	G. M i h à i 1 à, 100 de ani de la moartea marelui fìlolog si folclorist sirb Vnk Stefanovic Karadiic, in „Luceafàrul", VII, nr. 22, 1964. Automi articolului ne comunicà $i o inadvertenza strecuratà !n textul acestui artieoi : traducàtorul „Baladelor serbe", publícate in „Traian" este Dionisie Miron, junimist, prieten al lui Eminescu, §i nu B. P. Hasdeu.
      Traducerile romàne$ti din eposul sìrbesc, pe lingà acele reproduse (sau reluate) din „Traian", se datoresc aceluia^i Dionisie Miron. Aceste traduceri apar in „Timpul" din 1880—20 de balade (dintre care 4 despre Crài^orul Marcu) $i 2 poezii lirice, in 21 de numere, intre nr. 76—148 din 3 §i pinà la 5 iulie ; 1881 -— o baladà in nr. 18 din 3 martie ; 1882 — 19 balade (18 despre Crài^orul Marcu), in 28 de numere, intre nr. 71 §i 139, de la 2 aprilie §i pinà la 28 iunie. ìn total 42 de „balade serbe" dintre care 22 despre Cràisorul Marcu. ìn „Fàntàna Blanduziei" apar 13 „balade serbe despre Cràisorul Marcu" care coincid cu cele din „Timpul", in 12 numere: intre nr. 2 din 11 decembrie 1888 $i pinà la nr. 14 din 12 martie 1889. Tot aicea apare o intro-ducere la aceste balade (nr. 1 din 3 decembrie 1888), pe care o mai gàsim ìn „Timpul" (nr. 74 din 6 aprilie 1882), unde se specificase cà a fost reprodusà din „Traian". O parte din „baladele serbe" apàrute in „Timpul" $i „Fàntàna Blanduziei" in perioada in care a fost redactor Eminescu fuseserà tipàrite anterior in „Traian". Din cele 17 balade despre Cràisorul Marcu apàrute in „Traian" numai 7 coincid cu acelea apàrute in „Timpul" din 1882 $i numai 3 cu cele apàrute in „Fàntàna Blanduziei“. Dar toate cele din „Fàntàna Blanduziei" le gàsim anterior in „Timpul" de unde au fost reproduse". „Balade" serbe mai apàruserà in „Convor-biri Literare". Dupà cum reiese din nota asupra colaboratorilor revistei „Fàntàna Blanduziei", Dionisie Miron ràspundea de literaturile slave.
     2	A frecventat cursul lui Ebel „Vergleihenden Grammatik der slavischen Sprachen". Vezi amànunte la Perpessicius, M. Eminescu, Opere, voi. Ili, p. 176.
      3	Eminescu dovedea «o excelentà cunoastere a grafiei cirilice celei mai dificile... » Amànunte la A 1. E 1 i a n, Eminescu si vechiul scris románese, in SCB, 1955, p. 135.
     4	Cf. M. Eminescu, ms. rom. 2255, f. 375 ; M. Eminescu, Scrieri politice fi literare, voi. I (1870—1877), Minerva, Bucure^ti, 1905, edi^ie criticà de I. Scurtu, p. 356 (in continuare aceastà edifie va fi citata prescurtat : M. E., S. P. §i L).
      5	Ms. 2307, coperta finalà. Vezi consideraci in M. Eminescu, ed. Perpessicius, voi. Ili, p. 16.
      6	Cf. A 1. E 1 i a n, art. cit., p. 135—137. lntr-un artieoi s-a ocupat §i de „introdu-cerea limbii slavice in afacerile publice ale romànilor" pe bazà de „documente autografe" (Vezi M.E., S. P. ?i L., p. 399). ìn colecta de manuscrise din biblioteca personalà, poetul pàstra manuscrisul in chirilicà Elisaveta sau cei surghiunifi in Siberia, «prescris in orasul Nicolaev in anul 1830 de Alexandru Ro?culescu » sec. XIX, (ms. rom. 3142). ín articolele politice $i literare poetul a fàcut adesea referiri la scriitorii §i literaturile slave. Vezi $i G. C à 1 i-n e s c u, Viafa lui M. Eminescu, ed. IV, Bue., 1864, p. 308.