174
G. MIHA1LÀ
in slavonä, de unde, prin intermediul versiunii polone (pierdute), a fost tra-dusä in limba latinä de Baltazar Walther, care a fost la Tirgoviste in 1597 : Brevis et vera descriptio rerum ab illustrissimo Ion Michaele palatino gesta-rum (tipäritä la Görlitz, in 1599) *. Faptul este verosimil, cäci — la arguméntele aduse de I. C. Chitimia— mai putem adäuga incä unul : in actele sale interne, Mihai folosea incä, potrivit traditiei, limba slavonä, defi incepuse sä fie utilizatä in scris si romàna 2.
    ín aceste conditii, este greu totusi sä se facä consideraci mai ampie asu-pra istoriografiei muntene in limba slavonä, care s-a pierdut si asupra raportu-rilor ei cu scrierile similare bizantine si slave 3.
    Defi nu sìnt cronici, amintim aici — färä insä a ne opri asupra lor—, alte douä scrieri avind in parte caracter istorie : 1) Povestirile germane si rusesti despre Vlad Tepes, care au la bazä únele date reale fi povestiri orale, care au circulat in järile Romàne 4 ; 2) ìnvàtàturile lui Neagoe Basarab càtre fiul sàu Teodosie, text scris in limba slavonä, in preajma anului 1521, fi tra-duse apoi in grecefte fi in romàneste 5. Aceste texte pun insä alte probleme decìt cronicile, fi discutarea lor depäfefte cadrul articolului de fatä. Dacä le-am amintit, totufi, am fäcut-o pentru a completa tabloul scrierilor originale cu caracter istorie din epoca culturii in limba slavonä din Tärile Romàne, cu atit mai mult cu cit prima are un subiect din "l'ara Romàneascà, iar a doua a fost chiar scrisä aici, unde insä nu s-au pàstrat analele in limba slavonä.
1	Vezi, acum In urmà, Dan Simonescu, Cronica lui Baltazar Walther, SMIM, III,
1959,	p. 58—96 (text, traducere, studiu).
     2	lata cifrele : dintre actele originale interne pàstrate de la Mihai Viteazul (oct. 1593—26 sept. 1600), 166 sìnt in limba slavonà si numai unul (o scrisoare din 13 aprilie 1600 !) in limba romàna; de la fiul sàu Nicolae Pàtraçcu avem 13 acte originale in limba slavonà (13 ianuarie—
9	iulie 1600) ; de la boieri, mitropolit, judecàtori etc. —15 slavone $i 12 româneçti (intre 1594— 1600). Açadar, este interesant de observât cà scrierea documentelor in limba romàna incepe in afara cancelariei domnestì (primul text este scrisoarea lui Neacsu din Cìmpulung din 1521). Vezi DIR. Veacul XVI. B. Tara Romàneascà, vol. VI (1591—1600), Ed. Acad., 1953. Maitirziu, evident, raportul se schimbà : astfel, in anii 1626—1627 avem 187 documente originale romànesti si abia jumàtate (93) in limba slavonà. Vezi Documenta Romaniae Historica. B. Tara Romàneascà (1626—1627), vol. XXI, întoemit de Damaschin Mioc, Ed. Acad., Bucuresti, 1965.
     3	Deçi existenfa unei cronici slavone cu caracter locai, redactatà la biserica Sf. Nicolae din Scheii Braçovului este certa, aceastà cronicà nu s-a pàstrat decìt ìntr-o redactare tìrzie romàneascà, precum $i ìntr-o prelucrare germana.
     4	Prima edifie fundamentalà a fost datà de loan Bogdan, Vlad Tepes si narafiunile germane si rusesti asupra lui. Studiu critic, Bucureçti, 1896. Dupà édifia celui mai vechi text rusesc din 1490, ìngrijità de A. D. Sedelnikov (1929) si reprodusà la noi de N. Smochinà, P. P. Panaitescu si P. Olteanu, vezi acum J. S. I. u r i e, IJoeecmb o ffpaKyjie, Moscova-Leningrad,
1964.
     5	Semnalat de P. A. Lavrov in 1896 si éditât de el in 1904, textul slavon a fost reprodus ?i tradus de P. P. Panaitescu, in Cronicele slavo-romàne..., p. 216—316; textul romànesc, aflat in mai multe manuscrise, a fost publicat prima datà (cu unele „ìndreptàri", nu totdeauna potrivite) la 1843 de loan Eclesiarhul si reprodus de N. Iorga in 1910 ; textul grecesc a fost tipàrit de V. Grecu in 1942. Vezi stadiul actual a discufiilor asupra paternitàfii si compozifiei operei in cele trei articole publicate in „Romanoslavica", Vili, 1963, de càtre P. P. Panaitescu, I. C. Chifi-mia çi Dan Zamfirescu.