UMANISTUL POLONEZ FILIPPO BUONACCORSI-CALLIMACHUS SI ORIGINEA LATINÄ A POPORULUI ROMÂN
  i ’
I. C. CHITIMIA
    Umanistul polonez de origine italiana Filippo Buonaccorsi, caruia i-a plâcut sâ-si spunâ „Callimachus“, este cunoscut mai aies ca inspiratomi expe-ditiei regelui Jan Olbracht in Moldova, in 1497, terminata cu infrîngerea oçti-lor polone la Codrii Cosminului, atribuindu-se umanistului intentia machia-velicà de a distruge nobilimea polona, adversara regelui in probleme politicex. Nu s-a atras insà atentia asupra marelui merit al lui Buonaccorsi in difuzarea ideii originii latine a poporului romàn.
    Originea poporului si a limbii romàne a ramas multa vreme o enigma. Daca in evul mediu se intimpla ca unii cronicari bizantini2 sau papi3 sa vor-beascà de originea romana a poporului romàn, faptul acesta n-a avut aproape nici un ecou in cultura europeanâ. în schimb, umanistii italieni sint cei care, in cursul veacului al XV-lea, au difuzat in cea mai mare mâsurâ, oriunde s-au aflat, in tara lor sau in strâinâtate, opinia despre originea latina a „valahilor“ si a limbii lor. Desigur, adunarea stirilor asupra românilor a durât, in evul mediu, multa vreme si aceste stiri se datoresc contactului care a devenit tot mai strins intre Italia si Europa Orientala prin intermediul misionarilor
    1	Vezi Stanislaw Lukas, O rzekomìe wyprawie na Turka w r. 1497, ¡n Album ucza-cej sif mlodziezy, poswi^cone Jozefowi Ignacemu Kraszewskiemu, Liov, 1879, p. 1—9 ; F r. P a p é e Jan Olbracht, Cracovia, 1936, p. 127 §i urm ; discutía a plecat de la opera lui Buonaccorsi Consilia socotitä de unii ínvátati ca falsificai (R. Wseteöka, Rady Kallimachowe, In Pamiqtnik sluchaczy XJniwersitetu JagielloAskiego, Cracovia, 1877, p. Ili—169 ; H.B a r y c z, Kulturalna dzialalnoéé Piotra Kmity, Przemyàl, 1924), de al^ii, In schimb si pe drept, ca o operä autentica (F. Bostel, ln «Kwartalnik historyczny», II, 1888, p. 320—322; P a p é e, Polska i Litwa na przelomie wieków srednich, t.I, Cracovia, 1903, p. 210 si urm. ; Jan Ptaànik, Kultura wloska wieków àrednich w Polsce, Var^ovia, 1922, p. 130 §i al^ii).
    2	Cronicarul bizantin loan Kinam, secretarul impàratului Manuel Comnen, afirma, in sec. al XII-lea, cä „vlahii sìnt venivi din Italia" (cf. D. Russo, Studii istorice greco.-romàne, Bucurejti, 1939, p. 502).
     3	Papa Inocentiu III serie, la inceputul sec. al XIII-lea, impàratului loan Asan, cä popu-latia imperiului acestuia coboarä din romani : „populus terrae tuae [...] de sanguina romanorum se asserii descendisse“ (cf. E. Hurmuzaki, Documente, t. I, partea I, Bucuresti, 1887, p. 4).