268
LUCIA DJAMO-DIACONI7À
citeazä de mai multe ori pe marele nostra slavist ìncepìnd astfel : « Cronicile slavo-moldoveneçti au fost considerate pìna acum numai ca izvoare ale pri-mului cronicar Ureche, care la ìnceputul secolului al XVII-lea a scris románente si, ìn cronici, s-a cäutat, mai ìnainte de toate, verificarea autenticitätii unuia sau altuia dintre evenimentele istorice menzionate. ìn directia aceasta, profesorul I. Bogdan a realizat foarte mult, de fapt aproape ìn exclusivitate »1.
    Pe bunä dreptate A. I. Iatimirski iacea aceasta afirmatie deoarece pìna la I. Bogdan, in domeniul publicarii cri tice a izvoarelor in tara naosträ se realizase foarte pu|in.
     Ìn cadrai aceleiaçi preocupan, I. Bogdan a publicat, însotite de un bogat aparat critic, colectii de documente slavo-romàne care, de asemenea, au stìr-nit un Ínteres deosebit. Astfel, despre Documente §i regeste privitoare la relatiile Tàrii Române^ti cu Brasovul fi Ungaria ìn see. al XV-lea §i al XVI-lea, prece-date de o introducere asupra diplomaticei vechi române§ti (Bucureçti, 1902, 349 p.), C. Jireöek îi scria lui I. Bogdan la 22 XII 1902 märturisind cä « prin aceasta publicatie a fäcut istoriografiei romàne un mare serviciu çi cä pe el 1-a interesat mai cu seamä studiul introductiv cu cercetarea amänuntitä a diplomaticei $i a formulelor din documéntele de la Braçov »2. De altfel, C. Jirecek, ín studiul sau Die mittelalterliche Kanzlei der Ragusaner (capit. Die Slavische Kanzlei) 3, mentioneazä aportul adus de I. Bogdan la cunoasterea diplomaticii, paleografiei si a formulelor documentelor slave ale voievozilor din Jara Romäneascä 4. Apoi, dupä aparitia editiei a doua, ìn care I. Bogdan introdusese si textul slavon al documentelor, ìntr-o scrisoare din 24 IV 1905, C. Jirecek aprecia lucrarea lui loan Bogdan ca « exemplarä editare a unor documente atît de importante »5.
    Colectia Documéntele lui §tefan cel Mare, ìn douä volume (Bucureçti, 1913, XLVI + 518 p. çi XXI -f 611 p) insotitä de un valoros aparat filologie si istorie prezintä o deosebit de mare importantä pentru cunoaçterea istoriei Moldovei, aträgind in acelasi timp çi atentia specialistilor de peste hotare. Aça, de pildä, un recenzent polonez (A. P-ska), dupä ce relevä bogätia çi varietatea materialului diplomatie cuprins in aceastä colectie, apreciazä nivelul ìnalt al lucrärii. Recenzentul mentioneazä faptul cä in documéntele cuprinse ìn acest volum se gäsesc importante informatii atìt pentru istoria Moldovei cìt si pentru istoria Poloniei6.
    De asemenea, profesorul Jovan Radonic de la Universitatea din Belgrad, membra corespondent al Academiei Romàne 7, a relevât meritele
     1	Ibidem, p. 482.
     2	Apud I. Lupas, I. Bogdan, p. 32.
     3	in AfslPh., t. XXVI, 1904, p. 161—214.
     4	Ibidem, p. 161.
     5	Apud I. L u p a $, I. Bogdan, p. 33.
6	« Kwartalnik Historyczny » (citat mai jos « Kwartalnik »), an XXVIII, 1914, p. 227.
     7	Vezi AAR, seria II, t. XXXVI, Partea adm. dezb., p. 174 fi 178.