233
C. N. VELICHI
biblioteca proprie. Bogdan arata in planul sàu fi sumele necesare pentru ìnzestrarea seminariilor, cerìnd ca acestea sa fie prevàzuteìn bugetul statului. E1 cerea de asemenea diurne pentru profesorii conducàtori de seminarii, pentru custozi si oameni de serviciu etc. Se arata aici cà profesorii universitari din Romania erau mai slab retribuiti decìt tori colegii lor din Europa, ducind « o viatà plinà de greutàti si de amàràciuni ». Raportul detaliat al perseverentului decan mentiona cà ìndatà ce noul proiect de regulament va fi aprobat si sanc-tionat, consiliul facultàtii va elabora un regulament special pentru functio-narea seminariilor *. Ceea ce este si mai interesant este faptul cà din numeroasele cereri ce s-au adresat ministerului in legàturà cu ìmbunàtàtirea stàrii materiale a diferitelor facultàti (multe din eie ràmase fàrà ràspuns), cele mainiate de Ioan Bogdan —- totdeauna bine documentate — au gàsit in mare parte ìntelegerea necesarà2. Regulamentul special de functionare a seminariilor preconizat de Ioan Bogdan nu s-a mai elaborai insà, deoarece, dupà cum am vàzut, ìnsàsi aprobarea proiectului de regulament generai al facultàtilor ìntìrzia.
    Punìnd problema localului in discutia facultàtii, Ioan Bogdan adresa apoi ministerului, in mai 1911, un raport in care aràta cà facultatea are nevoie de 4 sàli de cursuri si de 21 de sàli pentru tinerea seminariilor. Desigur, in vechea clàdire a Universitàtii asemenea spatiu nu exista. Dimpotrivà, asa cum aràta Bogdan intr-un alt raport, « salile de curs n-ajung, profesorii foarte greu si de multe ori in paguba studiilor isi pot aranja orele, sàli suficiente pentru bibliotecile seminariilor nu sint, iar cele pe care le avem sìnt cu totul nesànàtoase. In aceste conditii este cu neputintà sà mergem mai departe. Màrirea localului Universitàtii a devenit o necesitate urgentà »3. De aceea Bogdan cerea ca din fondul de premii de 3 milioane lei acordat institutiilor universitare si laboratoarelor facultàtii de stiinte, sà se acorde facultàtii de filozofie si litere suma de 500.000 lei, pentru construirea sàlilor necesare aces-teia. Eie trebuiau sà, fie aparte de clàdirea Universitàtii dar in imediata sa apropiere4. Ca urmare, la27iunie, Ioan Bogdan ìnainta rectoratului Universitàtii o schità provizorie pentru localul seminariilor. Aceastà schità, intocmità de arh. S. P. Cegàneanu, urma sà fie ìnaintatà comisiei ce ìntocmea planurile noilor clàdiri destinate Universitàtii5. Aprobarea acestor planuri de càtre minister s-a fàcut insà prea tìrziu si ràzboiul a impiedicat realizarea proiec-telor lui Ioan Bogdan. Pìnà atunci insà neobositul decan a continuat sàsustinà, sà cearà si sà obtinà fonduri pentru ìnzestrarea seminariilor facultàtii6. Astfel, in urma raportului sàu din 25 ianuarie 1910, ministerul i-a acordat pentru bibliotecile seminariilor suma de 20.000 lei. Cu aceasta, cu cele primite in anii trecuti si cu diferite donatii, bibliotecile seminariilor ajunsesera la
     1	Memoriul s-a publicat in CL, XLII, 1908, nr. 5, p 633—641, sub titlul Seminarele facul-tàfii de filozofie si litere de la Vniversitatea din B udiresti.
     2	Vezi sumele §i posturile aprobate in Dos. 117/1908—1909, f. 31, 32, Dos. 116/1908—1909 128/1911 f. 119, 104, 127, Dos. 124/1910—11, f. 37, Dos. 125/1910—1911 f. 8.
     3	Ibidem.
     4	Ibidem, Dos. 124/1910—1911, f. 3.
     5	Ibidem, f. 45.
« Ibidem, f. 88, Dos. 125/1910—1911, f. 8, Dos. 128/1911—1912, f. 60, Dos. 129/1911—1912,
f. 99.