216 $ERBAN PAPACOSTEA asigurate indatà dupà suirea in scaun — i-au mijlocit in mare màsurà si relative cu Ferdinand fi Maximillian (acesta din urmà era in 1560 candidatul nobi-limii protestante la tronul polon, a càrui vacantà era socotità iminentà). ìn aceste conditii se explicà fi violenta deosebità a reactiei lui Làpufneanu impotriva celor considerati de el sprijinitorii interni potenziali ai pretendentului care ifi proclama public angajamentul de a sustine protestantismul in Moldova, lata fi pricina pentru care diaconul Dimitrie, revenit in Moldova dupà pere-grinàrile sale in slujba apropierii dintre cele douà confesiuni, s-a vàzut silit sa pàràseascà in grabà tara, unde, dupà spusele lui, nu dcmnea „invàtàtura cea curata" fi unde invinuirea de a fi „luteran fi eretic" ameninta sà-1 ducà pe rug \ Prigoana lui Alexandru Làpufneanu, al càrei caracter antiluteran este pentru prima oarà explicit afiimat de màrturia, indirect pàstratà, a dia-conului Dimitrie, a fost provocatà afadar nu numai de prozelitismul protes-tant in Moldova, cit de imbinarea acestei prozelitism cu un program politic 2. 1 Nu se poate cunoaste, in stadiul actual al documentatici, in ce màsurà a participat direct Dimitrie la complotul impotriva lui Alexandru Làpufneanu. Sigur este faptul cà intre Despot si Dimitrie a existat o legàturà strinsà si cà Dimitrie s-a reintors in Moldova dupà inscàunarea lui Despot, dupà cum il informeazà la 10 ian. 1562 acclami Ambros Frölich pe Hans Urgnad ; I. Kostrencii, op. cit., p. 68. Din nefericire documentul e publicat doar in forma de regest ?i cu o eroare. Domnul, pe lingà care s-a hotàrit sà ràminà Dimitrie, nu era Alexandru, cum gre§it identificà editorul, ci Despot, care dcmnea la acea data in Moldova. Rostul ràminerii sale in Moldova e astfel explicat de corespondent : „Er wolle dort das Volk bilden". Este foarte probabil vorba de una ?i aceea^i persoanä cu solul Dimitrie trimis in Polonia de Despot in vara aceluiasi an ; A. V e r e s s, Dokumente privitoare la istoria Ardealidui, Meldovei si Tärii Rcrr.dnesti, vol. I, (1527—1572), p. 222. Men^ionäm in treacàt cà, inainte de a reveni pentru ultima oarä in Moldova, Dimitrie a purtat negocieri cu unele cercuri protestante germane in vederea räspindirii scrierilor protestante in Europa räsäriteanä, inclusiv järile Romane. ìntr-o primà etapà se sugera traducerea catehismului luteran in „cirilicä" (slavà), ceea ce i-ar fi asigurat circula^ia pe o intinsä arie. „Cirilica“, amintea Ambros Frölich intr-una din scrisorile adresate Ini Hans Ungnad,,.. geet durch Littaw, Reyssen, Moscovittern, Moldaw, Wallachia, Sirfei, Dalmatien, Constanti-nopol...“ Dimitrie se vedea dispus sä-fi asume munca de traducere, dupà ce insä i§i va fi adus in prealabil cärtile läsate in Transilvania : „Doch er vili zuvor auf Siebenbürgen, daselb hat er seine buccher und sachen" ; I. Kostreaòii, <^. cit., p 39. E protabil cä in timpul acestei cälätorii in Transilvania a aflat despre reu§ita lui Despot in Moldova si s-a indreptat in aceastä direc^ie. La 5 nov. 1562, in conditile favorabile create de succesul lui Despot, sint trimise din Germania cardile protestante scrise in limba slavonä „...auch nach der Moldau, Wallachei, Siebenbürgen und Ungarn...". Este evident cä nu numai in Moldova §i Tara Romäneaseä, dar si in Transilvania, cardile cirilice nu puteau fi destinate decit popula-Jiei rcmäne^ti. Dar o insemnä-tate deosebità pare a avea consfatarea fäcutä cu acest prilej de organizatorii propagardei luterane in Tärile Romàne cä lucrärile slavone nu au trecere si cä ar fi de preferat folosirea caracterelor latine. „Es wäre viel l asser wenn die Bücher mit lateinischen Buchstaben gedruckt wären, denn die Leute verstehen die Cyrillica nicht" ; ibidem, p. 121. Desi acest document nu a fost publicat decit sub foimä de regest de editorul colec^iei, care poate nu i-a inteles exact sensul, pare evident cä autorul scrisorii nu se referea la folosirea literelor latine in locul caracterelor cirilice, ci a limbii remane in locul celei slavone. Cä acesta a fost girdul autorului rezultä §i din misiunea incredin-tatä aceluiasi Wolfgang Schreiber de Hans Ungnad, in teamna anului 1562, de a trata cu Despot Vodä, problema tipäririi evangheliilor in limta reiràrà. Asupra probkmei atit de controversate in ¡storiografia noasträ a inceputului folcsirii limtii reméne in textele bi serie e^ti vom reveni cu alt prilej. Fire^te cä cercetäri in arhivele din Tübingen vor da la ivealä informaci noi pentru crr.casterea acestui aspect al istoriei ncastre in veacul al XVI-lea. 2 Färä a curoa^te existenta prigoanelor in Moldova, istoricul german E. Benz a intuit totu^i caracterul deesetit al ac^iunii protestante in aceastä ^arä, datorit toemai imbinärii dintre aspccful confesional si cel politic ; E. Benz, Wittenberg und Byzanz, p 75 ; cf. ?i M. H o 1 b a n„